Logo Primaria Timisoara

Primăria Municipiului Timișoara

Dovada adresei de domiciliu / reşedinţă

Puteţi face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă cu extrasul de carte funciară (CF) eliberat online

pentru a obţine extrasul de carte funciară (CF)  online accesaţi imaginea

Important

La ghișeu documentele se vor prezenta, în original și copie simplă, conform art. 57 alin. 1 lit. f din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 97/2005.

Documente care fac dovada adresei de domiciliu / reşedinţă

extrasul de carte funciară, nu mai vechi de 30 de zile, în original şi copie simplă;

Extrasul CF se poate obține astfel:
– la ghişeul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.), care face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă, fără a fi necesară o altă formaliatate;
– online prin intermediul aplicaţiei A.N.C.P.I. care face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă împreună cu rezultatul verificării listat de funcţionarul de evidenţă a persoanelor din aplicaţia de referinţă;
– de la notarul public, care face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă numai însoţit de certificatul de conformitate emis de acesta.

Precizări

Solicitantul actului de identitate / persoana care primeşte în spaţiul de locuit solicitantul trebuie să figureze în extrasul de carte funciară ca proprietar cu drepturi depline asupra unui imobil cu destinaţia de locuinţă. Nudul proprietar poate solicita eliberarea actului de identitate / înscrierea reşedinţei la acea adresă numai cu acordul uzufructuarului / uzuarului.

În cazul în care în extrasul de carte funciară figurează doar dreptul de proprietate asupra unui teren, pe care a fost construit un imobil cu destinaţia de locuinţă, fără ca aceasta să fie intabulată, este necesar să se prezinte şi autorizaţia de construire însoţită de procesul-verbal de recepţie.

În situaţia în care imobilul este deţinut în proprietate de mai multe persoane fizice, eliberarea actului de identitate uneia dintre acestea se poate face în baza actului de proprietatate a imobilului, fără a fi necesară declaraţia celorlalţi coproprietari.

În cazul în care există mai mulţi proprietari (inclusiv în situaţia în care proprietarii sunt soţ soţie) pentru ca o terţă persoană să îşi stabilească domiciliul / reşedinţa la adresa respectivă este suficient acordul unuia dintre proprietari.

Locuinţa familiei

Oricare dintre soţi poate cere notarea în cartea funciară, în condiţiile legii, a unui imobil ca locuinţă a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului. [art. 321 alin. (2) din Codul Civil]

Fără consimţământul scris al celuilalt soţ, niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia. [art. 322 alin. (1) din Codul Civil]

Imobilul dobândit în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi este de la data dobândirii lui bun comun în devălmăşie a soţilor, nefiind astfel necesar pentru stabilirea domiciliului / reședinței unuia dintre soți a consimţământului celuilalt soţ în cazul în care în documentul cu care se face dovada proprietăţii este înscris / sunt înscrişi: 
– numai unul dintre soţi;
– numai unul dintre soţi cu menţiunea că este căsătorit, fără a se preciza cu cine;
– numai unul dintre soţi, cu menţiunea că este căsătorit, precizându-se şi cu cine;
– ambii soţi.

Adeverinţa de la registrul agricol eliberată de primărie, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în registrul agricol, cu imobil cu destinaţia de locuinţă. În cazul în care nu se cunoaşte proprietarul acest lucru se va menţiona în adeverinţă.

În atenţia locuitorilor comunelor arondate: Becicherecu Mic, Bogda, Bucovăţ, Cenei, Fibiş, Orţişoara, Parţa, Peciu Nou, Ghiroda, Giarmata, Giulvăz, Maşloc, Pişchia, Remetea Mare, Sînanadrei, Sînmihaiu Român, Şag, Uivar

Pentru persoanele care fac dovada adresei de domiciliu cu adeveriţă eliberată de primărie din registrul agricol este necesar ca aceasta să fie EMISĂ CU CEL MULT 30 DE ZILE ÎNAINTE DE DEPUNEREA CERERII şi să conţină denumirea străzii (dacă este cazul) şi numărul imobilului la care îşi stabilesc domiciliul / reşedinţa, dacă din documentele care fac dovada proprietăţii nu rezultă explicit aceste aspecte (sat, denumire stradă, număr).

Adeverinţa trebuie să fie însoţită de declaraţia de primire în spaţiu a titularului imobilului dacă solicitantul actului de identitate este o terţă persoană. 

Adeverinţa se reține, în original la documentația depusă.

Notă: Potrivit art. 5 alin. (4) din O.G. nr. 28/2008 privind registrul agricol „la oraşe, municipii şi sectoare ale Municipiului Bucureşti se înscriu în registrul agricol numai gospodăriile care deţin terenuri agricole şi silvice, precum şi acelea care deţin animale pe raza lor administrativ-teritorială”.

Totodată, legislaţia prevede că registrul agricol nu se completează pentru gospodăriile situate în blocuri de locuinţe sau construcţiile care nu deţin terenuri agricole şi silvice sau animale.

1. contractul de vânzare-cumpărare al unui imobil cu destinaţia de locuinţă, încheiat în formă autentică, în original şi copie simplă;

Notă: Dovada adresei de domiciliu / reşedinţă NU se poate face cu un precontract de vânzare-cumpărare, care este doar o promisiune şi nu o transmitere a dreptului de proprietate.

Poate cere stabilirea domiciliului / reşedinţei la imobilul respectiv cel care dobândeşte deplina proprietate (ca unic proprietar sau coproprietar) sau un drept de uzufruct asupra acestuia, nu şi cel care dobândeşte nuda proprietate; nudul proprietar îşi poate stabili domiciliul doar cu acordul uzufructuarului;

2. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă cu clauză de uzufruct, încheiat în formă autentică, în original şi copie simplă;

3. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă cu clauză de uz / abitaţie, încheiat în formă autentică, în original şi copie simplă;

Notă: Poate cere stabilirea domiciliului / reşedinţei la imobilul respectiv persoana care dobândeşte deplina proprietate (ca unic proprietar sau coproprietar) sau titularul dreptului de uz / abitaţie, nu şi cel care dobândeşte nuda proprietate; nudul proprietar îşi poate stabili domiciliul doar cu acordul titularului dreptului de uz / abitaţie

Titularul dreptului de abitaţie are dreptul de a locui în locuinţa nudului proprietar împreună cu soţul şi copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia, precum şi cu părinţii ori alte persoane aflate în întreţinere. (art. 750 C. civ.)

contractul de schimb, încheiat în formă autentică, în original şi copie simplă;

Notă: poate cere înscrierea domiciliului / reşedinţei la imobilul respectiv persoana care dobândeşte dreptul de proprietate asupra unui imobil cu destinaţia de locuinţă;

1. contractul de donaţie a unui imobil tip locuinţă, încheiat în formă autentică, în original şi copie simplă;

2. contractul de donaţie a unui imobil tip locuinţă cu clauză de uz / abitaţie sau uzufruct, încheiate în formă autentică, în original şi copie simplă;

Notă: poate cere stabilirea domiciliului / reşedinţei la imobilul respectiv cel care dobândeşte astfel deplina proprietate sau un drept de uz / abitaţie, ori uzufruct asupra acestuia, nu şi cel care dobândeşte nuda proprietate;

nudul proprietar îşi poate stabili domiciliul / reşedinţa doar cu acceptul uzufructuarului / titularului dreptului de uz / abitaţie;

poate cere înscrierea domiciliului / reşedinţei la imobilul respectiv persoana care dobândeşte dreptul de abitaţie asupra acestuia;

contractul de rentă viageră, încheiat în formă autentică, în original şi copie simplă;

Notă: dacă dreptul de uz sau de folosinţă rezervat persoanei care primeşte renta, priveşte doar o parte din imobil, atunci cel care plăteşte renta, are desigur dreptul de a folosi restul imobilului ca şi locuinţă, cu consecinţa stabilirii domiciliului / reşedinţei la adresa respectivă;

contractul de întreţinere, încheiat în formă autentică, în original şi copie simplă;

Precizare: contractul de întreţinere face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă doar în situaţia în care contravaluarea prestaţiei este reprezentată de un imobil cu destinaţie de locuinţă.

contractul de leasing imobiliar, în original și copie simplă;

– contractul  de leasing poate face dovada titlului locativ pentru persoana care are calitate de locatar / utilizator, soţul / soţia şi copii acestuia;

– în condiţiile în care actul de identitate este solicitat de către o terţă persoană se prezintă consimţământul reprezentantului societăţii de leasing care deţine dreptul  de proprietate asupra imobilului până la finalizarea leasingului.

Contractul de dare în plată a unui imobil cu destinaţie de locuinţă, autentificat la un notar public, în original și copie simplă

În cazul în care contractul cu care se face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă este pierdut / furat / distrus, solicitantul poate prezenta unul din următoarele documente:

– o copie conformă cu originalul actului din arhiva instituţiei / notarului public, unde a fost încheiat / autentificat sau, după caz, un duplicat al acestuia;

– un extras de carte funciară.

contractul de închiriere (de locaţiune) a unui imobil cu destinaţia de locuinţă, în original şi copie simplă;

Notă: 

Pentru a fi opozabil lucrătorilor de evidenţă a persoanelor, contractul de închiriere privind locuinţa proprietate personală, trebuie să îndeplinească următoarele formalităţi, după caz:

● să fie încheiat în formă autentică la notar public (art. 12 lit. b) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţilor notariale, republicată;

● părţile contractului, conţinutul şi data certă să fie atestate de către avocat (art. 3 lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată;

● să fie înregistrat sau însoţit de formularul / declaraţia înregistrat/ă la structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în care să fie inserate numărul şi data contractului;

În situatia în care părţile nu doresc să prezinte contractul de închiriere în una din formele menţionate mai sus, au posibilitatea să facă dovada adresei de domiciliu, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, respectiv cu declaraţia scrisă de primire în spaţiu a găzduitorului (persoană fizică sau juridică), pe pag. 2 a cererii, însoţită de actul de proprietate al acestuia, încheiat în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ.

În cazul în care contractul a fost încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată şi nu a fost înregistrat la Administraţia Financiară se impune şi prezentarea actului de proprietate / a extrasului de carte funciară pentru a se dovedi dreptul celui care închiriază de a încheia contractul.

IMPORTANT:  Situaţiile indicate mai sus au în vedere contractele de închiriere încheiate între persoane fizice!

În cazul contractelor de închiriere încheiate între persoane juridice şi presoane fizice, ca locatari, se va prezenta contractul de închiriere înregistrat în registrul societăţii , datat, ştampilat şi semnat de către părţi.

Contractele privind închirierea locuinţelor din fondul locativ de stat se vor prezinta, în original şi copie; nu este necesară îndeplinirea formalităţilor enumerate mai sus. 

Drepturile soţilor asupra locuinţei închiriate (art. 323 alin. 1 şi 3 din Codul Civil)
În cazul în care locuinţa este deţinută în temeiul unui contract de închiriere, fiecare soţ are un drept locativ propriu, chiar dacă numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de căsătorie.

În caz de deces al unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor continuă exercitarea dreptului său locativ, dacă nu renunţă în mod expres la acesta, în termenul prevăzut la art. 1.834 din Codul Civil. 

Precizări

Contractele de închiriere / subînchiriere sunt înregistrate la organele teritoriale ale A.N.A.F. la cererea proprietarului  şi nu a chiriaşului, fiind necesară înscrierea numărului de înregistrare şi datei pe acestea.

Contractul de închiriere încheiat numai de unul dintre soţi, înainte sau în timpul căsătoriei,  poate face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă atât pentru celălalt soţ, cât şi pentru copii minori, fără a fi necesar consimţământul proprietarului.

În cazul înscrierii în actul de identitate a menţiunii de stabilire a reşedinţei se ţine cont de perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an şi nu poate depăşi valabilitatea contractului de închiriere / subînchiriere.

Contractul de comodat (folosinţă gratuită) încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică şi una fizică, pentru a fi opozabil faţă de terţi, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerinţe:

– dacă este încheiat între două persoane fizice:

– să fie autentificat la un notar public;

– să fie atestate părţile acestuia, conţinutul, semnătura şi dat certă de către un avocat.

– dacă este încheiat între o persoană fizică şi una juridică trebuie să fie înregistrat în registrul societăţii, datat, ştampilat şi semnat de către părţi.

Contractul de comodat (folosinţă gratuită) poate face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă numai pentru persoana menţionată în contract, întrucât aceasta poate permite unui terţ să folosească imobilul numai cu aprobarea prealabilă a comodantului.

La ghișeu se prezintă contractul, în original și copie simplă.

autorizaţia de construire a unui imobil cu destinaţia de locuinţă însoţită de procesul-verbal de recepţie / de predare-primire a locuinţei, în original şi copie simplă;

Precizări

Procesul-verbal de recepţie trebuie să fie încheiat în prezenţa unui delegat al autorităţii administraţiei publice locale care a eliberat autorizaţia de construire a imobilului, ce va fi menţionat în conţinutul acestuia.

În lipsa procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, pentru proprietarul imobilului şi membrii familiei sale, dovada adresei de domiciliu / reşedinţă se poate face cu declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului actului de identitate, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică la care se ataşează copia autorizaţiei de construire.

Dacă actul de identitate este solicitat de către o terţă persoană care nu face parte din familia proprietarului, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se poate face cu:

– declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie;

– un contract de închiriere / comodat încheiat în condiţiile stipulate mai sus.

contractul de construire a unui imobil cu destinaţia de locuinţă însoţit de procesul-verbal de predare-primire a locuinţei, în original şi copie simplă;

titlul de proprietate al unui imobil cu destinaţia de locuinţă, în original şi copie simplă.

certificatul de moştenitor eliberat de notarul public în cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase, în original şi copie simplă;

Atenție! dovada adresei de domiciliu / reședință nu se poate face cu certificatul de calitate de moștenitor

– actul de partaj voluntar, autentificat la un notar, în situaţia în care partajul se face prin buna învoială a părţilor;

– hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă / definitivă, în cazul în care părţile nu se învoiesc asupra bunurilor, iar partajul se face printr-o acţiune în instanţă.

hotărârea judecătorească, rămasă definitivă (şi irevocabilă, în funcţie de data pronunţării), în original şi copie simplă, privind:

– constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil cu destinaţia de locuinţă;

– atribuirea dreptului de proprietate asupra unui imobil cu destinaţia de locuinţă;

– retrocedarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă;

– partajul unui imobil cu destinaţia de locuinţă (partajul judiciar);

– constatarea uzucapiunii imobiliare privind un imobil cu destinaţia de locuinţă;

– atribuirea beneficiului locuinţei conjugale

Notă: această hotărâre judecătorească va fi însoţită în mod obligatoriu atât de actul privind proprietatea imobilului din care rezultă că foştii soţi sunt coproprietari (extras CF, contract, etc.), cât şi de declaraţia pe proprie răspundere dată de beneficiarul folosinţei locuinţei conjugale, din cuprinsul căreia va rezulta că nu s-a efectuat partajul, dată în faţa lucrătorului de evidenţă;

Notă: în cazul hotărârilor judecătoreşti (sentinţe civile) prin care s-au admis acţiunile în prestaţie tabulară şi s-au dispus măsuri privind obligarea la plata unor sume de bani, acestea trebuie să fie definitive, irevocabile şi să fie investite cu formulă executorie.

actul de adjudecare, în original şi copie simplă;

Notă: prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat;

Actul de alipire sau dezlipire a unui imobil cu destinaţie de locuinţă, autentificat la un notar public, în original şi copie simplă

În cazul în care solicitantul actului de identitate nu este proprietarul imobilului / este nud proprietar / nu este titularul contractului de închiriere

În cazul în care solicitantul actului de identitate nu este proprietarul imobilului / este nud proprietar / nu este titularul contractului de închirieredocumentul prevăzut în coloana din stânga va fi însoţit de declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu.

Declaraţia scrisă a găzduitorului se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa lucrătorului de evidenţă a persoanelor. În această situaţie solicitantul se va prezenta împreună cu găzduitorul în faţa lucrătorului de evidenţă a persoanelor.


În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la ghişeudeclaraţia trebuie să fie autentificată la notarul public sau, după caz, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, ori dată în faţa poliţistului de siguranţă publică (anexa 5) – Descarcă formularul aici.

În situaţia în care găzduitorul ori reprezentantul legal/persoana împuternicită nu se poate prezenta la momentul depunerii cererii, împreună cu solicitantul, declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate la notarul public din ţară ori în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române şi, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente (notar). 

În declaraţia / procura specială dată de proprietarul unui imobil trebuie să se specifice, fără echivoc, acceptarea de către proprietar a stabilirii domiciliului / reşedinţei unei anumite persoane în locuinţa care este proprietatea sa. În această situaţie trebuie prezentat şi actul de spaţiu, în original şi copie.

Procura generală de administrare a unui imobil NU dă dreptul administratorului să-şi stabilească domiciliul / reşedinţa în imobilul respectiv sau să-şi dea acordul pentru stabilirea domiciliului / reşedinţei unor terţe persoane.

În situaţia în care găzduitorul se află în străinătate declaraţia mai sus menţionată poate fi autentificată:

– la Ambasada / Consulatul României din statul de reşedinţă;

– la notar, caz în care va fi supralegalizatăapostilată, în funcţie de statul în care a fost întocmită.

Declaraţia dată la notar în străinătate trebuie să fie tradusă în limba română; traducerea se întocmeşte în România şi trebuie să fie legalizată de către notar.

Declaraţia găzduitorului se prezintă de solicitant odată cu depunerea documentelor pentru eliberarea cărţii de identitate.


În cazul în care proprietarul este persoană juridică declaraţia de primire în spaţiu (anexa 5) va fi înlocuită de o hotărâre A.G.A. prin care asociatul unic / asociaţii declară îşi exprimă în mod explicit acordul ca solicitantul să-şi stabilească domiciliul sau reşedinţa în spaţiul deţinut de respectiva persoană juridică. Solicitantul va mai prezenta şi un certificat constatator eliberat de registrul comerţului – nu mai vechi de 30 de zile.

În cazul în care solicitantul nu poate prezenta niciunul din documentele care fac dovada titlului locativ (enumerate în coloana din stânga) și nici declarația găzduitorului, va completa şi depune declaraţia pe propria răspundere cu privire la faptul că locuieşte într-un imobil cu destinaţie de locuinţă (anexa 7). Descarcă formularul aici  Nu se aplică în situaţia în care proprietarul spaţiului de locuit este în viaţă.

În baza declaraţiei funcționarul de evidenţă a persoanelor solicită poliţistului de ordine publică să efectueze verificări la adresa indicată, care va intocmi o notă / un referat, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată.

Pentru minori şi persoanele puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali.

Solicitantul trebuie să atașeze, în fotocopie actul care face dovada că persoana decedată a deținut acel imobil, iar succesiunea nu a fost dezbătută – extras de carte funciară și documentul din care să rezulte gradul de rudenie. În situația în care nu se poate stabili că solicitantul este posibilul succesor, se solicită un certificat care atestă calitatea de succesor emis de un notar public.

În această situație solicitantul va completa şi depune declaraţia pe propria răspundere cu privire la faptul că locuieşte într-un imobil cu destinaţie de locuinţă (anexa 7). Descarcă formularul aici

Pentru minori şi persoanele puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali.

În baza declaraţiei funcționarul de evidenţă a persoanelor solicită poliţistului de ordine publică să efectueze verificări la adresa indicată, care va intocmi o notă / un referat, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată. În această situaţie se eliberează o carte de identitate.

În cazul persoanelor care nu sunt posibili succesori ai proprietarului (nu există legătură de rudenie) se eliberează o carte de identitate provizorie pt. motivul  „lipsă dovada adresei de domiciliu”.

Informații importante privind soluționarea cererii în cazul în care locuința la adresa căreia se solicită stabilirea domiciliului / vizei de flotant este grevată de uzufruct, respectiv de dreptul de uz / abitație viageră.

Dreptul de uzufruct a fost instituit asupra întregului imobil

Pentru a face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă:
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este nudul proprietar, uzufructuarul trebuie să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu;
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este uzufructuarul, nudul proprietar nu trebuie să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu;
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este o terţă persoană, numai uzufructuarul dă declaraţia de primire în spaţiu.


b) Dreptul de uzufruct a fost instituit numai asupra unei cote părţi din imobil

Pentru a face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă:  în situaţia în care solicitantul actului de identitate este 
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este nudul proprietar, uzufructuarul nu trebuie să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu;
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este uzufructuarul, nudul proprietar nu trebuie să-şi exprime consimţământul de luare în spaţiu;
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este o terţă persoană, uzufructuarul sau, după caz, nudul proprietar poate să dea declaraţia de primire în spaţiu.

a) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de abitaţie viageră pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil pentru a face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă:
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este persoana care are dreptul de abitaţie viageră sau soţul / soţia, copii, părinţii şi persoanele aflate în întreţinere, cumpărătorul nu trebuie să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu;
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este cumpărătorul, persoana care şi-a rezervat dreptul de abitaţie viageră trebuie să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu;
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este o terţă persoană, atât cumpărătorul cât şi persoana care are dreptul de abitaţie trebuie să dea declaraţia de primire în spaţiu.

b) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de abitaţie viageră pentru sine sau o altă persoană fizică asupra unei cote părţi din imobil pentru a face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă:
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este persoana care are dreptul de abitaţie viageră sau soţul/soţia, copii, părinţii şi persoanele aflate în întreţinere, cumpărătorul nu trebuie să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu;
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este cumpărătorul, persoana care şi-a rezervat dreptul de abitaţie viageră nu trebuie să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu;
– în situaţia în care solicitantul actului de identitate este o terţă persoană, cumpărătorul sau după caz persoana care are dreptul de abitaţie poate să dea declaraţia de primire în spaţiu.

Locuința familiei

Dispozitiile art. 321 alin. (1) din Codul civil stabilesc norme privind locuinţa familiei, în sensul că aceasta este ,,locuinţa comună a soţilor sau, în lipsă, locuinţa soţului la care se află copiii.

În context, reţine atenţia şi faptul că, potrivit prevederilor alin. (2) al art. 321: ,,Oricare dintre soţi poate cere notarea în cartea funciară, în condiţiile legii, a unui imobil ca locuinţă a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului.”

Art. 322 alin. (1) din acelaşi act normativ stabileşte că ,,Fără consimţământul scris al celuilalt soţ, niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia.

De asemenea, conform prevederilor alin. (4) şi (5) ale art. 322:

– Soţul  care nu si-a data consimţământul la încheierea actului poate cere anularea lui în termen de un an de la data la care a luat la cunoştinţă despre aceasta, dar nu mai târziu de un an  de la data încetării regimului matrimonial;

În lipsa notării locuinţei familiei în cartea funciară, soţul care nu şi-a dat consimţământul nu poate cerere anularea actului, ci numai daune – interese de la celălalt soţ, cu excepţia cazului în care terţul dobânditor a cunoscut, pe altă cale, calitatea de locuinţă a familiei.”

În considerarea dispoziţiilor legale enunţate mai sus precizăm că OBLIGATIVITATEA DE A INFORMA FUNCȚIONARUL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR CU PRIVIRE LA FAPTUL CĂ IMOBILUL A FOST NOTAT ÎN CARTEA FUNCIARĂ CA LOCUINȚĂ A FAMILIEI, REVINE GĂZDUITORULUI.

ATENŢIE!

În cazul în care există neconcordațe între adresa înscrisă în actul cu care se face dovada adresei de domiciliu / reşedinţei şi adresa reală, la care se solicită stabilirea domiciliului / reşedinţei este necesar să se prezente o adeverință eliberată de către Biroul Banca de Date Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

NU se poate stabili domiciliul / reşedinţa la adresa unui imobil cu altă destinaţie – SAD, decât cea de locuinţă.

NU constituie dovada adresei de domiciliu / reşedinţă:
– antecontractul / promisiunea de vânzare-cumpărare;
– testamentul;
– certificatul de atestare fiscală;
– certificatul de nomenclatură stradală.