Ziua Timișoarei 2010

Instaurarea administrației românești rămâne un moment de răscruce.
Timișorenii sărbătoresc, în fiecare an, ziua orașului lor, amintindu-și astfel de momentele istorice care au făcut ca această zi să rămână în memoria locuitorilor orașului de pe Bega.

Semnificația datei de 3 August
Ziua Timișoarei, 3 August, a de­­venit ziua orașului nostru prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre se marchează ca zi a orașului momentul intrării trupelor românești în Ti­mișoara, la 3 august 1919, și in­staurarea administrației românești. Im­portant este ca timișorenii să simtă că 3 August este nu doar o sărbătoare a orașului, ci este sărbătoarea lor. Pe 3 August 1919, în Timișoara se insta­u­ra administrația românească. În toamna anului 1918, după înfrângerea tru­pelor aus­tro-ungare, Banatul a fost ocu­pat de trupele An­tan­tei. La 14 noiembrie 1918, în Timișoara au intrat unități militare sârbe, iar la în­ceputul lu­nii decem­brie 1918 ele au fost urmate de cele fran­ceze. În anul următor, la Con­fe­rința de Pace de la Paris, a în­ceput o dezbatere asupra apar­tenenței Banatului. Con­fe­rin­ța ho­tărăște dezmem­bra­rea te­ri­torial-admi­nis­trativă a Ba­na­tului istoric: două treimi din te­ritoriu revine României și o treime Regatului Sârbo-Croa­to-Sloven.  Zona re­venită Ro­­mâniei cu­prin­­dea și orașul Ti­mișoara. În acest context, la 28 iulie 1919 a în­ceput procesul de instaurare a admi­nistrației românești. El s-a fi­nalizat pe 3 august prin intrarea în oraș a primelor unități ale ar­ma­tei operative române.

Preluarea administrației
În 3 August 1919, trupele române sub comanda colonelului Virgil Economu, intrau în Timișoara. Pro­­cesul instaurării administrației ro­­mânești în regiunea care fusese re­cunoscută de către Conferința de Pace de la Paris ca fiind teritoriu ro­­mânesc, s-a accelerat în luna iunie 1919, în data de 18 iulie 1919 sosind la Timișoara o comisie a Consiliului Dirigent, pentru a discuta cu generalul francez De Tournadre și cu autoritățile militare sârbești modalitatea de re­tragere a armatei de ocupație sâr­be și preluarea administrației de către români. În ziua următoare, 19 iulie, a venit la Timișoara o comisie tehnică tri­misă de Consiliul Suprem al Antantei, pentru a stabili noua linie de demarcație între România și re­gatul SCS. Comisia a fost prezidată de generalul De Tournadre, România a fost reprezentată de colonelul Virgil Economu, iar Serbia de colonelul Velcivics. Comisia a stabilit o linie provizorie, cea definitivă urmând să fie stabilită la Conferința Păcii, dincolo de care armata sârbă trebuie să se retragă în intervalul 8 iulie - 3 august. Pe 27 iulie 1919, ultimii militari sârbi au părăsit teritoriul revenit statului român, iar în ziua următoare, generalul francez De Tournadre l-a instalat pe dr. Aurel Cosma în fruntea județului nou con­stituit Timiș-Torontal, primul prefect român. Între timp, trupele franceze s-au retras treptat din toată zona Banatului care revenea Ro­mâniei, acțiune care a luat sfârșit la 31 iulie 1919. După retragerea trupelor de ocupație din Banatul de est, a intrat începând cu 22 iulie 1919, armata română, aproape după două luni de la preluarea administrației civile. În Banat a venit să preia ad­ministrația militară, Divizia a II-a Oltenia, comandată de generalul Iancu Jitianu. Deplasându-se cu trenul, divizia generalului Jitianu a fost întâmpinată cu entuziasm de populație și de oficialitățile românești din localitățile de pe traseu. Între timp, la Timișoara, noul prefect român dr. Aurel Cosma a început pregătirile pentru întâmpinarea ar­matei române.

Sosirea trupelor românești
Astfel, în dimineața zilei de 2 august 1919 a sosit la Timișoara un detașament de 480 de jandarmi români de la Arad, iar în după-amiaza aceleiași zile, un detașament de 500 de jandarmi de la Lugoj. A doua zi, 3 august 1919, unități ale armatei române, aflate sub comanda co­lonelului Virgil Economu și-au făcut intrarea în Timișoara. Aspectul orașului era cu totul schimbat: fla­mura tricoloră împodobea casele orașului, poporul era îmbrăcat în haine de săr­bătoare și se grăbea să-i salute pe dorobanții români. Încă de dimineață, străzile erau pline de o mulțime de zeci de mii de oameni, postați de-a lungul trotuarelor. Ar­mata română a intrat în Timișoara pe fosta cale a Recașului, azi Calea Dorobanților, pe sub un splendid arc de triumf, apoi s-a deplasat până în piața care de atunci, se numește Piața Unirii, unde s-a desfășurat so­lemnitatea oficială de primire. La primirea oficială făcută în Piața Unirii au luat cuvântul protopopul ortodox al Timișoarei, Ioan Oprea, apoi primarul orașului Iosif Gemml, care a salutat armata română în numele tuturor locuitorilor orașului, indiferent de naționalitate, apoi fostul vicecomite din partea șvabilor, colonelul Karl von Moller; din partea populației maghiare – ziaristul Albert Marton, iar în numele sârbilor pro­topopul Novacovici. A răspuns din partea armatei române colonelul Virgil Economu, care a asigurat populația, indiferent de naționalitate, de bunele intenții ale ostașilor ro­mâni.

Parada dorobanților
La intrarea în Piața Unirii a avut loc defilarea Armatei, compusă din două batalioane de infanterie ale Regimentului 2 Românești, două companii de mitraliere și baterii de artilerie. Trupele au fost trecute în revistă de colonelul de jandarmi Constantin Sterea. Trecând apoi înaintea tribunei, cu steagul zdren­țuit al Regimentului, cu șase doro­banți, colonelul Economu s-a apro­piat de tribună, stând călare, ca să primească salutul autorităților. După rostirea cuvântărilor de către autoritățile prezente, Armata română, sub conducerea colonelului Virgil Economu, defilează încă o dată înaintea colonelului Constantin Sterea și a prefectului dr. Aurel Cosma. În după amiaza aceleiași zile, în jurul orei 17.00 la Timișoara a sosit cu un tren special, I. C. Brătianu, liderul Partidului Național Liberal, care de­ținea funcția de premier, însoțit de Ștefan Cicio-Pop, reprezentant de frunte al Partidului Național Român, ministru în Consiliul Dirigent, Mihai Popovici, colonelul Tuhari și șeful său de cabinet Alimănășteanu. După trecerea în revistă a gărzii de onoare, înaltul oaspete a fost salutat de dr. Aurel Cosma care i-a prezentat prin­cipalele personalități ale orașului. Șeful guvernului român a mulțumit pentru primirea făcută și s-a îndreptat spre Primăria orașului, unde a fost așteptat de primarul Gemml Jozsef și colaboratorii săi, asigurându-l pe oaspete că toți locuitorii, indiferent de naționalitate, vor fi întotdeauna loiali statului român.