Cum arăta Timișoara?

Vă prezentăm mai jos, o imagine de ansamblu a ceea ce însemna Timișoara în jurul anului 1919, din diverse perspective.

Populație

  • În 1919, Timișoara avea o populație de aproximativ 70.000 de locuitori;
  • La recensământul din 1910, cel mai aproape ca dată de anul 1919 se înregistrau 15,5% ortodocși, 68% romano-catolici; 1% greco-catolici; 4,9 % reformați, 0,1% unitarieni, 2,2% evanghelici și 10,2% cultul mozaic.

 


Construcții

  • Între 1919-1943, la Timișoara s-au eliberat 5.973 de autorizații de construcție și 7.252 autorizații de reparații și transformări;
  • În 1919, în oraș existau 4.200 de case. De asemenea, în același an erau 5.590 de edificii particulare și publice. Din acestea, 60% erau din cărămidă sau piatră și 80% erau acoperite cu țiglă. Comparativ, la Debrețin erau doar 47,8% de clădiri cu pereții din cărămidă, iar la Szeged, 20,7%;
  • Cele mai multe clădiri erau în Fabric, 1.834;
  • În 1911, Timișoara avea un Plan director de sistematizare, care stabilea clasele de construcție, alinierile și regimul de construcție.

 
Învățământ

  • Instrucția școlară a cunoscut o dezvoltare însemnată, până la primul război mondial. Consiliul municipal a alocat sume consistente pentru susținerea procesului educațional. Astfel, doar în 1919, din bugetul local al Timișoarei au fost alocate 526.552 coroane pentru școli;
  • Nivelul de instruire era foarte ridicat, la recensământul din 1910 înregistrându-se doar 16,28% analfabeți din populația Timișoarei;
  • La începutul secolului, în Timișoara erau 21 de școli primare (16 cu limba de predare maghiară, 3 cu limba de predare română, 2 cu limba de predare sârbă). În toate celelalte instituții școlare din Timișoara limba de predare era maghiara sau maghiara și germana;
  • La începutul anului școlar 1919, peste 50 de elevi români din părțile Banatului ocupat de sârbi se refugiază la Timișoara, unde își continuă studiile liceale. Primăria se angajează cu plasarea și întreținerea acestor elevi. Primarul Stan Vidrighin, în octombrie 1919 a lansat ideea creării primului internat pentru copiii din Banatul iugoslav, idee materializată;
  • În 1920 se înființează Școala Politehnică din Timișoara.

 


Dezvoltare economică

  • Timișoara a cunoscut până la primul război mondial unul dintre cele mai importante ritmuri de înființare a întreprinderilor. Între 1900-1910, numărul acestora a crescut cu peste 20%. Situația se prezenta astfel: 132 de stabilimente în prelucrarea metalelor feroase, 252 în industria alimentară, 519 în confecții și îmbrăcăminte, 45 în domeniul țesăturilor, 130 în prelucrarea lemnului, 14 în industria tipografică, 24 în industria ceramicii, cărămizilor etc.;
  • Ca urmare, între 1900-1910 numărul angajaților, la Timișoara cu 95,5%;
  • Unele întreprinderi timișorene au ajuns cunoscute în Europa și America pentru calitatea produselor. Erau dotate cu utilaje și instalații moderne și aveau personal calificat. Camera de Comerț și Industrie din Timișoara acorda anual burse de studii pentru specializare în străinătate;
  • Pentru încurajarea dezvoltării economice a orașului, Primăria Timișoara oferea diverse facilități: 30% scutire din impozitul comunal pentru fabrici, ceda în mod gratuit terenul necesar construirii fabricilor, livra cărămida necesară construcției din fabrica proprie, furniza gratuit curentul, din uzina electrică proprie;
  • În 1918, salariul anual al șefului Poliției era de 15.640 de coroane, al unui polițist de 3.490 de coroane; medicul șef avea 13.170 de coroane, iar un paznic 3450 de coroane;
  • În 1914, bugetul Primăriei Timișoara era de 5.599.081 coroane.

 
Transport

  • În 1912, prin Gara Josefin treceau zilnic 120 de trenuri cu 1100 vagoane. S-a amenajat un port nou, în apropierea podului de cale ferată Modoș, fiind unul dintre cele mai moderne poduri fluviale ale Ungariei;
  • La începutul secolului al XX-lea, Timișoara ajunge al doilea oraș al Ungariei (după Budapesta) ca însemnătate comercială;
  • Transportul în comun plasa Timișoara printre primele orașe europene, datorită preocupărilor în domeniu. În 1899 este pus în utilizare tramvaiul electric;
  • La 1919 erau aproape 11 kilometri de linie de tramvai electric și 34 de vagoane de tramvai;
  • După primul război mondial, dezvoltarea rețelei de cale ferată este minoră, comparativ cu ce se întâmplase până atunci. Principala realizare a fost desființarea tronsonului care traversa Canalul Bega, în spatele Catedralei de azi, și străbătea Elisabetinul.

 
Bănci

  • În 1912, existau în Timișoara, 32 de bănci, care aveau un capital social de 23.140.000 coroane și un profit de 3.197.000 coroane;
  • Din cele 32 de instituții de credit, 26 erau Societăți pe Acțiuni, una aparținea de Primăriei (Casa de economii Timișoara), cinci erau filiale ale băncilor din Budapesta. Majoritatea capitalului social îl dețineau societățile pe acțiuni, care obțineau și profiturile cele mai mari.

 
Telefonie

  • La începutul secolului XX, în Timișoara existau 200 de posturi telefonice, și orașul era legat interurban cu Arad, Szeged și Budapesta. Abonamentul în Cetate era de șase guldeni și în cartiere (Fabric, Iosefin, Elisabetin) de opt guldeni.

 
Spații verzi

  • În 1919, în Timișoara, erau 26,2 hectare de plantații publice, trei sere și 26 de hectare de parcuri și 22,187 de pomi ornamentali, pe străzi;
  • În 1909 s-a înființat Serviciul de Salubritate cu atribuții de curățire a străzilor și a piețelor.

 
Social

  • În 1917 comunitatea timișoreană înființează Fundația Francisc Iosif I, cu un capital de 100.000 de coroane, pentru ajutorarea familiilor nevoiașe. De asemenea, tot în aceeași perioadă, Primăria Timișoara a organizat Cantina Săracilor care oferea gratuit masa zilnică la sute de familii sărace.

 
Sănătate

  • În 1914 funcționau la Timișoara șapte spitale: Spitalul Orășenesc General, Spitalul Militar; Spitalul “Frații Barmherzigen”, Spitalul Epidemic Orășenesc; Spitalul Minorităților; Spitalul de Copii; Spitalul Penitenciarului; două sanatorii: Sanatoriul Casei de Sănătate și Sanatoriul de femei “Crucea Albă”; o policlinică; un laborator medical particular;
  • În 1914, erau 62 de medici, 34 de farmaciști, 58 de moașe. Erau 1258 de persoane la un medic, 2294 de persoane la un farmacist și 1344 de persoane la o moașă;
  • Erau 58 de unități cu profil de igienă și sănătate. În 1919 se mută de la Cluj, Laboratorul de Igienă, cu trei secții. În același an, se înființează și Ambulatoriul Policlinic, cu patru secții;
  • Totuși, în 1919 se înregistrează 2.668 de bolnavi de tuberculoză, dintre care 303 mor.

 


Cultură

  • În 1920 s-a întemeiat Asociația “Amicii Muzicii” din Timișoara care va încorpora o parte din instrumentiștii Societății Filarmonice, activând, sub denumiri diferite, în paralel cu aceasta;
  • La începutul secolului erau 12 tipografii în Timișoara, 22 de redactori și ziariști profesioniști (14 de limba maghiară, șapte de limba germană și unul de română);

 
Edilitar

  • La începutul secolului, zestrea edilitară a orașului se îmbogățește cu câteva noi poduri: Podul Regal (dat în folosință în 1913), Podul Metalic, care a fost montat în 1917, prin amplasarea suprastructurii metalice a fostului pod Hunyadi, Podul Traian a fost pus în circulație în 1917, Podul Mitropolit Șaguna terminat între 1913 – 1914, Podul Dacilor a fost dat în exploatare în 1908, Podul Mihai Viteazul este construit în 1909, Podul Decebal a fost executat în anii 1908-1909 și la vremea respectivă a fost celebru prin construcția de beton armat, pe grinzi, cu cea mai mare deschidere din Europa;
  • Între 1912 și 1913 s-a realizat canalizarea orașului. Instalațiile utilizate erau de calitate și moderne;
  • Într-un interval de 25 de ani (între 1887 - 1912), au fost pavate sau asfaltate 72,4 hectare de străzi.
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13662253