Curiozități timișorene

Oficiul poștal timișorean

Oficiul Poștal timișorean, la în­ceputurile lui a funcționat și în Spitalul Orășenesc Civil (azi, Spi­talul Dermatologic din strada Mă­rășești). O dovadă e și faptul că stra­da de azi, Victor Vlad Dela­ma­rina în anul 1859 s-a numit Post­gas­se - Strada Poștei. Din anul 1860 se știe că Poșta a funcționat în Palatul Dicasterial, organizată în stil american, în toate com­par­ti­mentele și dotată ultramodern pen­tru acele timpuri. Poșta de stat a orașului Timișoara s-a înființat în anul 1722 și tot atunci a luat fi­ință noul „Postordnung” care a anu­lat brevetul poștal al privi­legiaților. De acum încolo numai scrisorile oficiale au fost trans­por­ta­te fără bani. Începând cu anul 1728 poșta a avut un mers regulat de la Timișoara în fiecare localitate mai populată de pe marginea șoselelor și fiecare comună a avut oficiu poștal.

Transport

În anul 1728 au început lucrările de curățire și amenajare a Canalului Bega. După terminarea lucrărilor Canalul Bega a devenit na­vigabil și transporturile masive de utilaje, mărfuri, alimente și per­soane au început în luna noiem­brie 1732, când prima navă a cir­culat de la Timișoara la Pan­cevo. După această inaugu­rare, trans­por­tul pe Bega s-a dovedit a fi foar­te ieftin, rapid și avantajos și pe aceste considerente acest mijloc de transport a devenit indis­pen­sabil acestui mare oraș industrial.

În cursul anului 1857 a luat fi­in­ță la Timișoara transportul fero­viar o noutate a acelor timpuri și tot Canalul Bega a fost folosit pen­tru transportul locomotivelor la Timișoara. În vara acestui an au fost aduse cu vapoarele pe Dunăre, pe Tisa și pe canalul Bega, cele patru lo­comotive care purtau numele va­po­rului care le-a adus: Komarom, Aus­tria, Pest și Honth. În anul ur­mător, 1858, a sosit și a cincia loco­mo­tivă cu denumirea Warth­berg, cu care a fost remorcată prima gar­ni­tură de tren de la Timișoara la Ba­ziaș, în 21 iulie 1858. A plecat din Ti­­mișoara la ora 7,00 și a sosit la Ba­­ziaș la ora 11,15, locomotiva a fost condusă de mecanicul Pedl Fran­­cisc.

Locomotiva nu avea cabină și acoperiș pentru a proteja pe me­ca­nic, iar pe timp de ploaie mecanicul își conducea locomotiva ținându-și deasupra capului o um­brelă de pro­tecție. Traseul liniei ferate era de la Timișoara – Stamora Moravița – Ja­senovo – Baziaș, în lungime de 120 km.

Asociația de tir

Orașul Timișoara a fost dotat cu un poligon de tir, pentru antre­na­mente, pentru exerciții și pentru concursuri la diferite ocazii.

Cetățenii orașului, puteau tra­ge la țintă pe un poligon construit în stil elvețian, având o îngrădire asigurată și pe deasupra și lateral ca nu cumva un glonț rătăcit să pro­voace vătămări oamenilor de pe stradă. Membri asociației de tir, care pe vremuri au jucat un rol important în viața orașului, la serbările populare, erau nelipsiți și organizau concursuri distractive. Societatea de tir a fost urmașul fostului „Corp de trăgători de elită” care în 27 octombrie 1844 a inaugurat un nou drapel, pentru care Ducesa Augusta Karolina, mama regelui Ferdinand al V-lea a donat o eșarfă frumoasă care se păstrează în muzeu. Pe terenul Poligonului de tir, în anul 1913 s-a construit stadionul de fotbal Kinizsi („Chinezul”) de către personalul căilor ferate, azi stadionul CFR din Timișoara. Pe lângă stadionul „Chinezul”, orașul Ti­mișoara a avut în trecut un fru­mos parc de distracții numit „Luna Parc” care era foarte frecventat de către timișoreni în zilele frumoase și de sărbători.

Piața Sfântul Gheorghe

În Piața Sfântul Gheorghe pe locul unde se află magazinul Bega veche, a fost cea mai mare biserică romano-catolică din Timișoara, biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” atestată în anul 1323. În anul 1552 când armata turcă ocupă Timișoara pentru o lungă perioadă de timp, transformă biserica în moschee, denumind-o moscheea mare.

După eliberarea Timișoarei de ocupație turcească, moscheea este folosită timp de doi ani ca de­pozit de alimente de către armată, apoi devine biserica iezuiților. Pe tur­nul bisericii cu hramul „Sfântul Gheorghe” s-a ridicat prima cruce creștină la 12 septembrie 1719. La ridicarea crucii a fost mare bucu­ria locui­tori­lor Timișoarei, deoa­rece după un secol și jumătate s-au auzit și sunetele orgii acom­pa­niate de muzică. Orga a fost mon­tată în 14 mai 1719, în același an biserica a primit și cele trei clopote.

Înainte de a sosi clopotele de la Viena, populația era chemată la slujbă cu toba. Primul clopot a în­semnat o bătaie de tobă, al doilea clo­pot cu două bătăi de tobă, iar al treilea clopot, adică intrarea în bi­serică, cu trei bătăi de tobă. Biserica a fost reconstruită între anii 1745 – 1769. În anul 1806 devine biserica seminarului catolic atunci înființat, iar în 1913 este demolată.

Arena de Hipism

Timișoara, în anul 1891 avea arenă de hipism, în spatele Parcului Coronin (Parcul Poporului). Pe par­tea dreaptă se afla Stația Centrală a ilu­minatului public. Are­na a fost în­ființată de către „So­cie­tatea Cetă­țe­nească a Călă­reților” în anul 1813.

Octavian LEȘCU

 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13772716