Curiozități timișorene

Biserica Ortodoxă "Sfântul Ilie din Fabric”

Era un obicei din bătrâni ca, în zilele de sărbătoare și în fiecare du­minică, românii ortodocși să se întâlnească la podul drept al Be­gheului. Tinerii jucau și cântau, iar cei mai în vârstă stăteau la sfat și discutau la umbra unui nuc bătrân. De data asta problema discuției era locul unde să zidească biserica ro­mânilor. În mijlocul lor se afla și părin­tele sufletesc al credin­cio­șilor români din cartierul Fabric, ca­re se ruga la Bunul Dumnezeu să-i arate locul unde să vie cre­din­cioșii pentru a se ruga. La un mo­ment dat s-a ivit un nor negru pe cer, a început o ploaie și la un mo­ment dat s-a făcut o lumină, a ful­gerat și a trăsnit în nucul mare care a luat foc și a ars până la rădăcină. După acest fulger, norii s-au risipit, soarele a apărut din nou pe cer, de parcă nimica nu s-ar fi întâmplat. În locul unde a fost nucul s-a ridicat biserica românilor din Fabric cu hramul Sfântul Ilie. În ziua de 2 august 1826, biserica a fost sfințită cu o mare participare a credincioșilor din Fabric. Bise­rica a slujit pe credincioșii din Fabric până în anul 1913, când a fost demolată din cauza sistematizării ca­na­lului Bega, cu noua hidro­cen­trală electrică. Demolarea s-a făcut nu­mai după ce noua biserică cu hra­mul Sfântului Ilie a fost ter­minată, pe strada Andrei Șaguna, pe care uzina electrică a finanțat-o. Pe locul unde a fost vechea bise­ri­că este o troiță, pe partea dreaptă du­pă ce treci podul Mihai Viteazul spre Calea Dorobanților.

Asociația Sfântului Ioan Nepomuk

Această Asociație a fost înființată în anul 1721 de către frații bosneci. În anul 1724 administrația a cerut de la Înălțimea  Sa, ca sfântul ocrotitor al Timișoarei să fie “Sfântul Ioan Nepomuk”. Cererea lor, regele CAROL al III-lea, în anul 1726, le-a îndeplinit-o, la care și-a dat acordul și Episcopul din Cenad, Nadasdy Laszlo.

Construcția Bisericii Romano-Catolice din Cartierul Elisabetin

Imaginea de alături, ne prezintă macheta bisericii romano-catolice din Piața Bălcescu (care în trecut s-a numit Telekhaz Ter = Grundhause Platz). Se poate vedea cum a fost gân­dită din punct de vedere al arhitecturii, al artei și mai ales al frumuseții.

Desigur o vină o poartă și greu­tățile începutului primului război mon­dial, care s-a intercalat în timpul construcției și din această cauză s-a decalat termi­narea bisericii.

Probabil o problemă au repre­zentat-o fondurile necesare, din care cauză s-a simplificat arhi­tectura, vizibil diferită față de ma­cheta prezentată alăturat.

În fotografia alăturată se poate vedea biserica romano-catolică din piața Nicolae Băl­cescu, la care construcția a fost în­ce­pută în anul 1912 și care s-a terminat în anul 1919.

Planurile au fost executate de arhitectul Karl Salkovits, în stil gotic pur, construcția a fost încredințată firmei Schmidt și Bagyanszky. Episcopul Julius Glatfelder, la 31 august 1913, a sfințit crucile care au fost montate pe turnurile bisericii. Interiorul este bine aranjat și dimensionat, pe părțile laterale sunt vitralii colorate, predomină galbenul luminos și cald.

Podoaba de necontestat sunt cele cinci altare sculptate în stil neogotic, opera sculptorului Ferdinand Stufflesser.

Expoziția crizantemelor

La expoziția crizantemelor, din 12 noiembrie 1904, Uniunea Națională a Grădinarilor Maghiari, sub concluziile expoziției internaționale de flori din anul 1902 a decis ca, din când în când, să organizeze o expoziție în orașele mai importante din țară în domeniul florilor. Primul oraș din provincie în care s-a realizat aceasta hotărâre a fost orașul Timișoara.

Expoziție în care s-au prezentat publicului crizanteme de diferite forme și culori, care au determinat caracterul bogat, colorat al acestei manifestații. Expoziția a fost deschisă de către primarul Dr. Telbisz Carol.

Coloana Șvabilor

Coloana Șvabilor în căruțe și pe jos, dansatorii venind din co­muna Freidorf se aflau în Piața Sfânta Maria, de unde traversau orașul până în Piața Unirii, unde sărbătoreau împreună cu cei din alte localități, 200 de ani de la venirea lor în Banat, la 9 septembrie 1923.

Colonia germană cea mai veche din Banat este orașul Timișoara, formată începând cu anul 1716. Colonizarea nemților cât și a celorlalte naționalități, a început imediat după eliberarea orașului Timișoara, de către armatele imperiale conduse de către Prințul Eugen de Savoya, în 12 octombrie 1716. După eliberare, Guver­natorul Banatului a fost numit generalul Claudius Florimund Mercy, el a fost factorul principal și sufletul colonizării șvabilor în Banat și în Timișoara. Începutul formării comunei Freidorf („Satul liber”) începe în anul 1723, iar în anul 1741 Comuna Freidorf avea 37 de familii. Deci, în anul 1923 șvabii din Timișoara și Banat săr­bă­toreau în mod festiv 200 de ani de la venirea lor în Banat, “Patria lor adoptivă”. De menționat este faptul că locuitorii băștinași, nu s-au opus colonizării și i-au acceptat, mai mult s-au înțeles, s-au ajutat reciproc, s-au înfrățit și au trăit în armonie sute de ani.

Octavian LEȘCU

 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13662228