Timișoara în timpul revoluției de la 1848 – 1849
Revoluția europeană declanșată la începutul anului 1848 află societatea timișoreană într-un amplu progres economic și social, cu multiple preocupări educaționale, culturale și spirituale, dar marcată de confruntări de ordin politic. Revoluția din 1848 – 1849 scoate la lumină toate ciocnirile de interese, manifestate până atunci în forme voalate. 

La 18 martie 1848 are loc o adunare populară în fața Primăriei orașului (Primăria Veche din prezent), la care participă peste 6.000 de oameni. Este alcătuit acum un Comitet din 30 de persoane pentru menținerea ordinii, între care și câțiva români (Andrei Trandifil, George Iuga, Ioan Munteanu). A fost o participare masivă din toate straturile  sociale și etnice ale orașului și o puternică manifestare a spiritului de libertate. În după – amiaza zilei de 22 martie 1848 are loc în Piața Primăriei o nouă adunare populară, cu o participare și mai numeroasă. S-au ridicat patru altare, frumos împodobite, oficiindu-se slujbe religioase după ritul ortodox, romano – catolic, evanghelic, evreiesc, în semn de mulțumire pentru libertatea dobândită. La această adunare populară s-a hotărât ca Piața Primăriei să poarte denumirea de Piața Libertății.1 La 4 aprilie 1848, se fac propuneri pentru numirea de noi demnitari locali, apoi sunt adoptate diferite rezoluții pentru a menține o evoluție pașnică a vieții publice din oraș. Chestiunea nu era însă simplă. O parte a liderilor locali încercau să subordoneze acțiunile timișorenilor obiectivelor revoluției maghiare. Pe de altă parte, puternica garnizoană militară din Cetate a rămas credincioasă Curții Imperiale din Viena și manifesta o atitudine prohabsburgică. La rândul lor, românii timișoreni nu arătau simpatie și nu susțineau acțiunile gărzilor naționale maghiare înființate în oraș. Deși nu s-au produs confruntări violente, starea de spirit a locuitorilor era tensionate. Pe acest fond social – politic, la 15/27 iunie 1848 are loc Congresul bisericesc ortodox românesc, ținut în Biserica ortodoxă română din Fabric. Sutele de participanți revendică ca „naționalitatea română să fie recunoscută prin lege”2, ceea ce echivala cu recunoașterea egalității sale în drepturi cu celelalte națiuni din țară.

Acutizarea confruntărilor dintre revoluționarii maghiari și autoritățile centrale din Viena, generează la Timișoara tensiuni și frământări grave în toamna anului 1848. În 3 octombrie 1848 Curtea din Viena publică un Rescript împărătesc prin care ordonă dizolvarea Dietei maghiare și anulează, practic, toate concesiile anterioare făcute revoluționarilor maghiari. Ruptura oficială dintre oficialitățile de la Viena și Pesta generează complicații și la Timișoara. Garnizoana militară declară că va rămâne credinciasă Curții Imperiale și refuză să depună jurământul de credință față de guvernul maghiar. În 10 octombrie 1848, generalul Rukavina, comandantul Cetății Timișoara, introduce starea de asediu, ordonă gărzilor maghiare din oraș să predea armele, interzice adunările publice, iar cei care incitau la revoltă și se înarmau clandestin vor fi pedepsiți după legea marțială.3 Militarii proclamă solemn că vor apăra Cetatea cu toate mijloacele ce le stau la dispoziție. Armata ia poziție de luptă în oraș; tunurile sunt așezate în fața Primăriei și clădirii comitatului în poziție de tragere; porțile Cetății sunt închise. Intimidate de amploarea acestor măsuri, gărzile maghiare predau armele.

În noua situație creată, la Timișoara se constituie Consiliul de Război și Comitetul Politic – Administrativ, alcătuit din 14 membri, germani, sârbi, români (Petru Mocioni, Andrei Mocioni, Petru Cermena). Din octombrie 1848 Timișoara devine un centru principal de coordonare a manifestărilor din Banat contrare revoluționarilor maghiari. Sunt numiți noi funcționari, în locul celor care și-au părăsit posturile; se pretinde respectarea Rescriptului imperial și autorității Curții imperiale habsburgice.

În primăvara anului 1849 situația ajunge extrem de gravă. Armata guvernului maghiar pornește să alunge trupele austriece din Banat. La 25 aprilie 1849 asediază Timișoara, ocupă treptat Fabricul, Mehala, Freidorful, taie conducta de apă spre Cetate. Garnizoana din Cetate era alcătuită din 8851 militari. În interiorul fortificațiilor se aflau aproape 15.000 de oameni, militari și civili. Cetatea este bombardată cu violență de cele 91 de tunuri ale asediatorilor, la care răspund cu înverșunare zecile de tunuri așezate pe zidurile Cetății. Ca în atâtea rânduri, vatra orașului este înroșită de sângele a sute de oameni. În interiorul fortificațiilor situația era disperată: apa era insuficientă din puțurile săpate de militari; alimentele lipseau; locuitorii primeau carne de cal de două ori pe săptămână; bântuia epidemia de febră tifoidă; oamenii se adăposteau în timpul bombardamentelor în pivnițe și chiar în cavourile din cimitir; spitalele ajung neîncăpătoare pentru mulțimea răniților și bolnavilor. Garnizoana, totuși, nu a capitulat. ªi-a respectat jurământul. Asediul a durat 114 zile, până în 9 august 1849. Aproape ¼ din persoanele aflate în interiorul Cetății au pierit în timpul asediului; au fost distruse 139 de clădiri în Cetate, 71 în Josefin, 33 în Elisabetin, 129 în Fabric. Tifosul, febra tifoidă, holera vor face alte sute de victime și după ridicarea asediului. Timișoara a trăit atunci cele mai dramatice zile din întreaga sa istorie modernă, încheiate cu peste 3.500 de victime și sute de clădiri distruse.
 
Note
1.    I. Munteanu, R. Munteanu, Timișoara. Monografie, Edit. Mirton, Timișoara, 2002.
2.    I.D. Suciu, Revoluția de la 1848 – 1849 în Banat, Edit. Academiei Române, 1968.
3.    J.N. Preyer, Monografia orașului liber crăiesc Timișoara, Edit. Amarcord, 1995.
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13762953