Industria timișoreană de la începutul secolului XX era foarte dezvoltată

Economic, depășeam orice alt oraș din țară atât ca mărime a unităților industriale, cât și ca număr de fabrici. Timișoara avea, pe la începutul secolului XX, o industrie înfloritoare, în plin avânt, care dădea orașului un loc important în economia zonei. Astfel, exista o Fabrică de unt, cu producție de calitate, care se valorifica în țară, în străinătate chiar și peste Ocean. Mai era o Societate a fabricilor de săpun din Ungaria de Sud, care fabrica felurite săpunuri de toaletă și articole cosmetice, având piețe de desfacere din Europa până în Asia Mică, Fabrica maghiară de fibre de lână era una dintre cele mai moderne din Europa vremii sale. Mai erau și multe alte fabrici, parte din ele prezentate de noi în numărul trecut, fapt pentru care vom vorbi acum despre celelalte.


Mărfuri de diverse sortimente

De pildă, la Timișoara erau la începutul secolului XX, două fabrici de pălării de paie de calitate superioară, dar și inferioară, în care lucrau 50 de muncitori și făceau export în Austria și în țările balcanice. De asemenea, existau două țesătorii, în cea mai mare parte dintre ele lucrând 60 de angajați, care confecționau așa-numita pânză sârbească. În acea mică țesătorie se produceau cuverturi și perdele. Orașul de pe Bega mai avea pe atunci o fabrică de mănuși, cu 50 muncitori, o fabrică de pâine și prăjituri cu 20 de muncitori, o fabrică de conserve de pește care a început cu 20 de angajați. Se mai adăugau mediului economic înfloritor al Timișoarei o Fabrică de zahăr, care funcționa cu motoare cu abur, avea 80 de muncitori și în afară de  zahăr rafinat producea și bomboane de desert. Unele dintre fabricile de atunci erau în strânsă legătură cu altele. Așa era fabrica de drojdie, care era afiliată fabricii de spirt, sau fabrica de gheață care lucra sub ocrotirea abatorului public orășenesc.


Pălincă și coniac la export

Timișoara avea și trei fabrici de pălincă (țuică) care făceau parte din cele mai mari întreprinderi de acest gen din țară. Aveau un export considerabil, iar una dintre ele fabrica și coniac. Fabrica de sifoane era subvenționată de proprietarii restaurantelor și cafenelelor din Timișoara. Alte domenii dezvoltate economic erau cel al produselor chimice și începuturile metalurgiei. Astfel, exista o Fabrică de produse chimice, care era asociată cu Fabrica de chibrituri și producea  mai ales smoală, lacuri și creme, exportând în țările estice. Spuneam că întreprinderile erau legate între ele, un alt exemplu fiind Fabrica de case de bani, cu un număr total de 70 de muncitori, a cărei producție era dependentă de confecționarea articolelor de lăcătușerie. Iar Fabrica de produse de lăcătușerie se ocupa de confecționarea tuturor produselor din domeniul corespunzător: obiecte de artă frumoase, ferecări deosebite, zăvoare, instalații de aerisire, pompe de aspirație, uși metalice etc. Avea 50 de muncitori. Tot pe la începutul secolului XX mai erau două fabrici de mașini cu 70 de muncitori, o fabrică pentru prelucrarea argilei și confecționarea sobelor de teracotă (faianță) cu 25 de muncitori, o fabrică de ciment cu 50 de muncitori, trei fabrici de mobilă în care lucrau 90 de muncitori, una dintre ele producând și plăci de parchet.    

Fabricile și marea industrie

Caracterul economic al Timișoarei era conferit de marea industrie, dar și de fabrici. Din acest punct de vedere, situația era deosebită față de alte orașe, în afară de Capitală, doar Bratislava putându-se compara cu orașul de pe Bega. În țară, Timișoara depășea toate orașele, nu numai prin numărul fabricilor și uzinelor, ci și prin mărimea acestora. Marea industrie a orașului se remarca prin fabricile de textile, îmbrăcăminte, produse alimentare și produse chimice, iar numărul de fabrici era 60 în anul 1911. Menționăm că prin fabrică înțelegem uzina industrială care în procesul său de producție oferea muncă permanentă la cel puțin 20 de muncitori.

Octavian LEȘCU

 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13772680