Sănătatea publică în Timișoara modernă și contemporană
Întemeierea de așezăminte sanitare era o necesitate ce s-a manifestat de timpuriu în municipiul nostru.

Din cauza așezării într-o zonă mlăș­tinoasă, Timișoara și o mare parte a Banatului erau cunoscute în secolul al XVIII-lea ca ținuturi insalubre, des bântuite de epidemii. Mortalitatea extrem de ridicată depășea cu mult natalitatea. În aceste condiții, întemeierea de așezăminte sanitare era o necesitate ce s-a manifestat de timpuriu.

Apariția primelor spitale
Primul spital cunoscut în Timișoara este cel construit de călugării franciscani din 1737, întreținut de către călugării mizericordieni. În clădirea acestui spi­tal funcționează astăzi Clinica de Of­talmologie. În 1757 se construiește Spitalul civil comunal, construcție care există și astăzi pe strada Mărășești. Alături de acestea funcționa și Spitalul Militar. O lungă perioadă, în Timișoara nu se construiesc alte spitale. Abia în anul 1900 s-a înființat Spitalul Crucea Albă, pentru protecția mamelor și fe­meilor însărcinate. Acesta se numea “Institutul obstetric și ginecologic” și funcționa într-un local închiriat în cartierul Iosefin, pe actualul splay Tudor Vladimirescu. În anul 1908, pe lângă spital s-a înființat și o școală de moașe. În 1940 a devenit spital de stat și s-a mutat în cetate. În anul 1901 s-a în ființat de către Primăria mu­nicipiului Spitalul de copii, numit “Principele Mircea” după Marea Unire. Atât Spitalul Crucea Albă, cât și cel de copii au funcționat și în perioada interbelică. Până în 1918 se mai înființează patru unități spitalicești: Spitalul Orășenesc, Spitalul Epidemic, Spitalul Penitenciarului și Spitalul “Frații Baronherzigen”. După 1918 au fost construite localuri noi pentru alte așezăminte de sănătate înființate acum: Spitalul de boli contagioase (numit “de izolare”) “Regele Ferdinand” (1931). Ambulatorul dentar (1920), Ambulatorul policlinic (1919) cu patru secții: boli venerice, tuberculoză, boli interne, boli ale copiilor, Laboratorul de igienă (1920) cu trei secții: analiză, chimică, bacteriologică, Spitalul de stat, cu 7 secții: medicină internă, oftalmologie (“oculistică”), dermato-venerice, chirurgie, urologie, ORL (“nas-gât-urechi”), radiologie. Din 1942, secția de chirurgie a devenit spital independent. În același an s-a înființat un subcentru antirabic, care va deveni Institutul antirabic. Și-a continuat ac­tivitatea și Centrul pentru ocrotirea copiilor înființat în 1901. În anul 1938 în orașul Timișoara existau patru spitale de stat, zece clinici și sanatorii particulare, șase laboratoare medicale, din care cinci erau particulare, opt dispensare de circumscripție și șase dispensare pentru copii sugari, la care se adăuga Dispensarul CFR.


Crearea învățământului medical
După cel de-al doilea război mondial, ocrotirea sănătății cunoaște însemnate progrese. Se înființează la Timișoara facultatea de Medicină (1945) apoi Institutul de Medicină (1948). A urmat organizarea clinicilor universitare, s-a înființat Institutul de Igienă și Sănătate Publică “Dr. Victor Babeș” și s-a extins rețeaua de unități spitalicești. În 1948 funcționau în Timișoara 6 spitale de stat, 6 sanatorii particulare și Spitalul Militar. Unitățile medicale particulare au trecut sub controlul statului în urma naționalizării din noiembrie 1948. Acestora li s-a adăugat în 1950 Clinicile Noi cu patru secții, amplasate în clădirea reamenajată a fostei școli militare. Creșterea populației, ca urmare a dezvoltării industriale a necesitat înființarea unor noi unități sanitare. În 1970 îngrijirea sănătății populației se realiza în opt spitale, trei policlinici teritoriale, Policlinica de Copii, Po­liclinica Studențească, Poli­clinica SMS, Dispensarul TBC, 28 de dispensare de circumscripție, 46 dispensare de întreprindere și un dispensar școlar. În 1974 s-a inaugurat Spitalul Clinic nr. 1 Județean, o uni­tate reprezentantivă pentru asistența medicală și învățământul universitar medical din Timișoara. După Revoluția din 1989 s-a pus un accent deosebit pe dotarea clinicilor cu tehnologie performantă, au fost înființate cabi­nete medicale particulare, a sporit pre­o­cuparea pentru introducerea mij­loacleor specifice de tratament din marile clinici din străinătate. Rețeaua instituțiilor medicale s-a îmbogățit cu Centrul de Cardiologie (1993), iar Spitalul de Ortopedie s-a mutat într-un nou local dotat cu echipamente medicale performante. S-a inaugurat Clinica de Chirurgie estetică. Se afla în construcție un nou Spital Municipal. În anul 2000 existau în Timișoara 8 spitale, 9 policlinici, 26 dispensare urbane, 7 studențești și 1 sportiv, 18 policlinici private și 207 cabinete private. Personalul medical era alcătuit din 1179 medici, 1129 stomatologi și 2461 persoane personal auxiliar cu pregătire medie.
(Istoria Timișoarei, Volumul II, manual opțional pentru elevii gimnaziilor timișorene, autori: prof.dr. Ioan Hațegan și prof. dr. Cornel Petroman)
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 13.11.2018
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 12074849