Cetatea "bastionară" a Timișoarei, construită între 1732 – 1761 (1765)
Scurt istoric
Cercetările din ultimii 35 de ani au dovedit că lucrările de construire a cetății bastionare au început probabil în anul 1732 (sau la foarte scurt timp înaintea acestui an)1
În anul 1732 (fig.1) este deja indicat pe planuri bastionul numit din anul 1744 Bastionul nr. I Theresia, singurul care se mai păstreză până astăzi (fig.1, A). De asemenea sunt indicate: vechile fortificații, a căror reconstruire/reparare a început în 1723 (B), șanțul vechiului cartier Palanca Mare (C), Cazarma Transilvaniei, construită în cea mai mare parte între anii 1727 – 29 (D). Apar șanțurile bastioanelor IV și V2 (E), Fabrica de Bere3 (F). Pentru prima oară în istoria orașului este indicată o manufactură în actualul cartier Fabric4 (G).



În 1761 cetatea era complet con­struită (fig. 2). Fortificația era compusă din 9 bastioane (B), ce se protejau reciproc prin “foc de flancare”. Ele erau legate între ele prin zidul de curtină. Exterior primului șanț (umplut cu apă în cazul unui asediu), aproximativ la mijlocul distanței între câte două bastioane, erau amplasate cele nouă raveline (R). În fața bastioanelor erau amplasate cele nouă contragarde (C), protejate fiecare de șanțuri ce puteau fi umplute cu apă. Ultimul inel era format din 27 de anvelope (A). Prin utilizarea anvelopelor, fortificațiile timișorene se deosebesc de tipologia celor realizate pe vremea mareșalului Vauban (1633 – 1707). De aceea spe­cialiștii nu le încadrează acestui tip. Fortificațiile erau înconjurate de șanțul exterior, bordat spre exterior de drumul acoperit având “banchetă de tragere” spre exterior. Urma glacis (G), o lucrare din pământ cu panta spre inamic, spre a acoperi fortificațiile de focul artileriei inamice. Limita spre exterior a glacisului, pi­ciorul glacisului, constituia și limita spre exterior a fortificațiilor, adică linia de circumvalațiune. La nord de cetate, unde nu existau mlaștini, s-a amenajat terenul destinat inundării5 (I) și contraglacisul (CG), un teren cu panta spre cetate, pentru a putea acumula apa între glacis și con­traglacis. Cetatea era înconjurată de  esplanadă, un teren lat de 948m, pe care era interzis a se construi, pentru ca inamicul să nu se poată apropia de fortificații acoperit de construcțiile ce s-ar fi realizat. Cetatea avea trei porți: Poarta Vienei (V) în actuala Pța. Mărăști, Poarta Petrovaradinului (P) în Pța.Victoriei lângă Palatul Lloyd, și Poarta Transilvaniei (T) actualul Bd. al Revoluției din 1989, lângă Hotelul Continental.
În anul 1765, pentru că apa eroda fundațiile zidului principal, s-a săpat un canal având traseul canalului Bega actual la sudest de cetate (fig.3, B). Cantitatea cea mai mare de apă continua să curgă prin șanțul exterior al cetății6.
Cetatea Timișoarei și esplanada au influențat pregnant până în ziua de astăzi evoluția orașului.
În 1868 lățimea esplanadei se re­duce la 569m. Cartierele Fabric, Iosefin și Elisabetin au început să se întindă înspre cetate, spre noua limită a esplanadei.
În anul 1892 se renunță la carac­terul de fortificație militară al cetății. Fortificațiile sunt demolate în cea mai mare parte între anii 1899 – 1910.



Confuzii și aberații

Surprinzătoare sunt numeroasele abe­rații lansate în ultimele decenii despre cetate. Glacisul ar fi fost: “un fel de câmpie”, linia de circumvalațiune: “valul circular circumvalatio înălțat spre nord (actualul bd. al Circumvalațiunii)” și alte inepții. Ce au fost exact glacisul (Glacis) și contraglacisul (contreglacis) este indicat pe sute de planuri ale cetății. Orice copil, care vede un plan al cetății își dă seama că nu a existat nici un fel de “val circular”!


 
Mihai Botescu, Mihai Opriș


1La 25 aprilie 1723 s-a pus piatra de temelie la o “întăritură” (propugnaculum) care aparținea vechii cetăți preluate de la turci și nu noii cetăți. Documentele dovedesc incontestabil că în anul 1729 noua cetate încă nu era nici măcar proiectată! Serbarea “Zilei Cetății” în fiecare an la 25 aprilie are la origine o confuzie.
2Bastionul IV a fost denumit al Pulberăriei (în 1734), Sf. Francisc  (1740) și Hamilton (1744); Bastionul V s-a numit Bastionul Castelului.
3Fabrica de Bere apare pe acest plan pe al doilea amplasament pe care l-a avut în lunga sa isorie: aprox. la intersecția străzilor actuale Loga și Oradea.
4La nord de piața actuală Aurel Vlaicu. Teritoriul cartierului Fabric nu era locuit în 1732. În 1716 existau aici numai două mori de apă.
5În teoriile lui Vauban, la apărarea unei cetăți, inundarea defensivă (inondation défensive) și utilizarea apei (l’arme hydraulique) jucau un rol foarte important.
6De aceea unii cercetători consideră 1765, ca fiind anul în care s-au finalizat lucrările de construire a cetății. Lucrări de întreținere și de reparații au avut loc tot timpul cât au funcționat fortificațiile.
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13772615