Timișoara în timpul ocupației militare sovietice
Perioada celor aproape 14 ani de ocupație sovietică se identifică în evoluția istorică a Timișoarei, ca a țării întregi, cu aplicarea metodelor staliniste ale „luptei de clasă”, cu un intens proces de sovietizare, cu terorizarea brutală a locuitorilor și reducerea considerabilă a nivelului de trai prin sistemul raționalizării (cartelelor) bunurilor de consum. Măsurile represive extrem de violente din acești ani, gravele lipsuri materiale, arestările și deportările sistematice, nesiguranța persoanei au generat o adevărată psihoză și au comprimat preocupările majorității populației doar la nevoia de supraviețuire. Totuși, manifestările de rezistență față de regimul comunist totalitar și ocupația militară străină nu au lipsit. În general, nu au cuprins un număr mare de locuitori, dar frecvența acestor acțiuni demonstrează, prin ecoul avut în rândul populației, că la Timișoara spiritul democratic era prezent în conștiința oamenilor.1 Cu toată amploarea măsurilor represive și de libertate nu au putut fi înăbușite. Ne vom limita doar la câteva exemple semnificative.
Presa democrată (Vestul; Voința Banatului; Dacia), până la interzicerea ei, a publicat numeroase articole de atenționare a timișorenilor asupra propagandei demagogice a partidului comunist, a condamnat teroarea declanșată de grupuri de șoc înființate de comuniști și protejate de trupele sovietice. În 8 noiembrie 1945, studenții de la Politehnică și Medicină, susținuți de elevii liceeni (C.D. Loga, ªcoala Normală, ș.a.m.d.) au organizat o manifestație de stradă pentru a cinsti personalitatea Regelui Mihai I, considerat de mulți locuitori ai orașului ca un simbol al instituțiilor democratice fundamentale din România. De la Biserica ortodoxă din Kutl, sute de studenți și elevi, urmați de un mare număr de cetățeni ai Timișoarei, purtând drapele naționale și portretul Regelui, s-au îndreptat spre Piața Teatrului. A fost o demonstrație pașnică, de atașament la valorile democrației. Coloana de manifestanți a fost atacată violent de „grupurile șoc” purtând steaguri roșii. Sunt arestați 28 de studenți. Din rândul atacatorilor nu s-au efectuat rețineri pe motivul „că nu erau cunoscuți”.2 În 4-6 iunie 1946, studenții de la ªcoala Politehnică au intrat în grevă de solidaritate cu acțiunea de protest a studenților clujeni împotriva politicii guvernului Petru Groza. 3 Cu aceștia se solidarizează și studenții de la Medicină. A fost un moment al adevărului, prin care tineretul universitar din Timișoara își afirma voința de conservare a tradițiilor democratice românești. Chestura Poliției din Timișoara semnalează repetate răspândiri de manifeste și foi volante anticomuniste, care cuprindeau apeluri de acțiune împotriva regimului comunist totalitar și ocupației sovietice.
Încă din ianuarie 1948 s-au pus bazele Organizației Național Creștine de Luptă Împotriva comunismului, al cărui sediu principal s-a aflat în Timișoara și în zona de rezistență armată din Munții Banatului. A plănuit să declanșeze o revoltă armată de amploare în noaptea de 18/19 martie 1949, care să se extindă în țară și să ducă la înlăturarea guvernării comuniste și a ocupației sovietice.4 Grupuri pregătite din timp urmau să ocupe principalele instituții din Timișoara, Arad, Reșița. La Timișoara era plănuită pentru 19 martie 1949 o mare manifestație de stradă, care să faciliteze reușita acțiunii.5 Conjunctura internațională total nefavorabilă, atacurile masive ale trupelor de securitate asupra punctelor de rezistență militară din Munții Banatului, descoperirea documentelor referitoare la revoltă, urmată de un val masiv de arestări au zădărnicit declanșarea acestei temerare acțiuni anticomuniste. În vara anului 1949 principalii conducători sunt executați.
Manifestări ostile regimului totalitar și ocupației sovietice au continuat să existe deși măsurile de supraveghere și represiune au fost intensificate. Sunt răspândite mii de manifeste pe străzile orașului, mai cu seamă de grupurile organizate formate din tineri. Două grupuri, alcătuite, în majoritate, din studenți de la Institutul de Medicină, răspândesc manifeste cu următorul conținut: „Jos comunismul. Luptați contra lui, pentru o Românie liberă”.6 Un grup organizat, format din elevi de la ªcoala Medie Tehnică de Statistică, a răspândit în câteva rânduri manifeste anticomuniste.7 Sunt acțiuni clandestine, care au avut ecou în conștiința populației timișorene, arătând limpede că voința de libertate nu poate fi înăbușită prin teroare, că încrederea oamenilor în valorile democrației nu poate fi încătușată,
Mișcarea anticomunistă, de proporții, a studenților timișoreni din octombrie-noiembrie 1956 s-a desfășurat pe fondul acestei stări de spirit. În 30 octombrie 1956, la Facultatea de Mecanică are loc o impresionantă adunare studențească. Participă aproximativ 2.000 de studenți din cei 4287 ai Centrului Universitar Timișoara. Ore în șir, în cuvântările rostite de zeci de studenți, au fost condamnate vehement regimul comunist și ocupația militară sovietică.8 Miile de studenți au scandat neîncetat: Vrem libertate, Să plece din țară trupele sovietice etc. Revendicările formulate, sintetizate într-un  Memoriu, corect gândit, exprimau principalele cerințe ale societății românești din acel timp: lichidare cultului personalității; încetarea ocupației militare sovietice, libertatea presei și cuvântului; desființarea sistemului de norme din industrie; desființarea cotelor din agricultură; ridicarea nivelului de salarizare; scoaterea predării marxismului din învățământ etc.9 Intervenția extrem de violentă a forțelor de represiune, soldată cu arestarea a peste 900 de studenți, au zădărnicit și reușita acestei manifestări politice anticomuniste. Se înscrie, totuși, ca una din cele mai importante acțiuni în istoria rezistenței anticomuniste sin România.
 
Note:

1.    Prezentare detaliată la I. Munteanu, R. Munteanu, Timișoara. Monografie, Editura Mirton, 2002
2.    Arhiva Tribunalului Militar Timișoara, dosar 12260/I Tm, f. 200-250
3.    Arhiva Serviciului Român de Informații Timișoara, Fond Documentar, I/21, f. 320
4.    Arhiva Tribunalului Militar Timișoara, dosar 2429, vol I/Tm, f. 19
5.    Idem, dosar 2742, vol. I/Tm, f. 140-176
6.    Idem, dosar 672, vol. I/Tm, f. 5-52
7.    Idem, dosar 2008/1953, vol. I/Tm, f. 273-274
8.    Prezentarea detaliată la I. Munteanu, Manifestarea anticomunistă a studenților din Timișoara din octombrie 1956. Semnificația politică națională, în „Analele Sighet”, vol. VIII, Fundația Academia Civică, București, 2000, p. 635-656
9.    Arhiva Tribunalului Militar Timișoara, dosar 3624, vol. I/Tm, f. 4
 
Prof. univ. dr. Ioan MUNTEANU
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13772644