Accesul monumental în cartierul Fabric: Bulevardul 3 august 1919
Podul Decebal (numit anterior Po­dul Străzii Parcului, arh. Albert Körössy, ing. Gyözö Mihailich, 1908 - 1909, fig.1) con­stituie o fermecătoare poartă de intrare (simbolică) în cartierul Fabric. Podul se remarcă prin ornamentele sale unduite, tipice așanumitului “Stil al Anilor 1900”, în curentul dez­voltat de “Școala de la Budapesta”. În limba română acest curent al “Stilului Anilor 1900” a fost denumit “Secession”, așa cum se numea în limba germană mișcarea similară de la Viena (în maghiară: szeceszió). Adepții săi proclamaseră “secesiunea”, ruptura definitivă, ire­­­vocabilă cu arta perioadei an­terioare, încercând să creeze o artă și o arhitectură complet nouă (în re­alitate ideal legitim al fiecărei noi generații de artiști).



Splendidele edificii, ce le descriem în continuare, s-au construit toate pe terenul fostei “Esplanade”, câmpia pe care până în anul 1892, când s-a re­­nunțat la caracterul de fortăreață mi­litară al cetății Timișoara, era interzis a se construi.
Depășind podul, se impune privirii Palatul Neptun (Splaiul Nistrului 1, arh. și proprietar inițial László Székely, aut. de construire 30.03.1912, ter­­­minat 1914, fig.1). Edificiul a adăpostit multă vreme o baie publică de mari dimensiuni, care avea și un bazin de înnot (Hungária Fürdö, apoi Baia Neptun). Compoziția clă­dirii este do­minată de volumele mari, jucate, ale acoperișurilor. Fa­țada principală, orien­tată spre pod, prezintă un amplu fronton cu forme unduite. Sub fronton ferestrele sunt ancadrate de pilaștri io­nici cu capitele plate, un motiv de­corativ care va marca întreaga creație ulterioară a arhitectului Székely.
De partea cealaltă a străzii, vizavi de Palatul Neptun, se remarcă, Poarta Parcului Regina Maria, cel mai ve­chi parc al Timișoarei, denumit și Par­cul Coronini (1862), apoi Parcul Oră­șenesc, și Parcul Poporului. Poarta for­mează împreună cu podul și Palatul Neptun un ansamblu stilistic reușit, unitar și expresiv.
Alipit Palatului Neptun este Pa­latul Székely, al mamei arhitectului (Bd. 3 Aug. Nr.1, aut. de construire 8.03.1911, aut. de locuire 24.10.1911 - edificiul s-a ridicat în numai 7 luni și ju­mătate, frontonul său apare parțial pe fig.1). Valoarea deosebită a acestui edificiu o reprezintă limbajul plastic bazat pe decorurile “geometrizate”, simple, abstracte, deseori pătrate, co­respunzând limbajului “Secesiunii Vieneze” și prevestind căile pe care ar­hitectura mondială le va străbate în deceniile următoare. Din păcate la parterul acestei elegante clădiri, deasupra intrării de la colțul dintre Bd. 3 August și Str. Linția, s-a con­struit recent o oribilă copertină în stil “kitsch” (adică de cel mai prost gust).



Palatul Karl Kunz
(Bd. 3 Aug. nr. 2, aut. construire 6.09.1902, aut. locuire 29.10.1903, fig.2,3) se remarcă prin dinamismul orna­mentelor sale on­dulate. Din păcate și în acest caz, nu­meroase ornamente s-au pierdut: “săgeata” metalică de­­co­rând acoperișul, scul­ptura mo­numentală reprezentând un leu care încorona colțul clădirii, “fecioarele” sculptate amplasate între fe­restrele de la etajul II, ca și decorațiile florale, ce împodobeau balustrada bal­conului de la etajul I (sculpturi și ornamente care apar pe numeroase fotografii istorice).



La Palatul Franz Anheuer (Bd. 3 Aug. nr. 5, aut. construire 21.05.1900, aut. locuire 1.04.1901, fig.4) se re­marcă personajele feminine și lirele aurite care decorează etajul II, precum și ornamentele corespunzătoare curen­tului Secession.



Fațada Palatului Haymann (Bd. 3 Aug. nr. 7, aut. con­struire 18.06.1900, aut. locuire  4.04.1901, a doua clădire din dreapta în fig.5) corespunde stilului eclectic istoricist (neobaroc). Deși cele două palate au fost construite concomitent, ele denotă expresii plastice complet diferite: unul era foarte “modern” pentru timpul respectiv, cel de al doilea, cel cu decorațiile neobaroce, “anacronic”.



Palatul Miksa Steiner (Bd. 3 Aug. nr. 9, aut. de construire 4.06.1901, aut. de locuire 17.04.1902, fig.5: când încă mai exista “Canalul Morilor” și podul peste acesta) se remarcă prin traveea cu intrarea principală subliniată printr-o rezolvare plastică unică în Timișoara: între etajele I și II și deasupra etajului II sunt re­prezentate o provă și o pu­pă de corabie! Semnificativ este și tur­nul marcând colțul clădirii spre Piața Micloși. Din păcate și aici în­velitoarea de tablă, care acoperea turnul, a fost parțial “luată de vânt” și plouă înăuntru. Din edificiul, numit de J. Geml, primarul Timișoarei 1914 – 1919, “splendid”, au început să se prăbușească ornamente masive, peri­clitând trecătorii, expresie elocventă a mizeriei timpurilor de criză în care se zbate România de 65 de ani!
Mihai Botescu, Mihai Opriș
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 29.08.2019
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13156047