Curiozități timișorene
Regele Carol Robert de Anjou

Regele Carol Robert de An­jou vizitează Timișoara pentru prima dată în anul 1307. La Ti­mi­șoara construiește un palat regal și din anul 1315, regele și curtea regală se mută la Timișoara. Deci, din anul 1315 Timișoara devine „Capitala Ungariei” până în anul 1323. Palatul regal a fost construit pe locul unde astăzi se află Muzeul Banatului.
În anii petrecuți la Timișoara de către regele Carol Robert de An­jou s-au succedat o seamă de evenimente importante în viața acestuia. La 19 decembrie 1317 so­ția lui Maria, principesă de Te­schen, a decedat. Regele Carol Ro­bert se recăsătorește a doua oară cu principesa Beatrix de Luxemburg pe care regele o aduce din ți­nu­turile Moraviei cu alai, la 18 no­iembrie 1318, însă fericirea nu a durat mult. La un an după că­sătorie la 11 noiembrie 1319 moare regina Beatrix, care era însărcinată. Regele Carol Robert, în anul 1320, se căsătorește cu fiica regelui po­lon, Lokietek Ulaszlo, care avea 20 de ani. Cununia regală a avut loc la 6 iulie 1320 la Buda, iar la 1 au­gust 1320 au fost deja la Ti­mișoara. În călătorie au fost în­soțiți de multe personalități. Deci, în cei 8 ani petrecuți în Timișoara de regele Carol Robert a fost fe­ricit alături de trei regine tinere și fru­moase.

Vechea Cetate a Timișoarei

Vechea Cetate a Timișoarei a fost terminată în anul 1052, nu are în componență nici cărămidă nici piatră, toată este o fortăreață din ste­jar gros. Zidul de apărare al ce­tății era un gard împletit din nuiele de parcă ar fi fost un gard îngust stră­lucitor. Dibaciul meșter constructor a făcut acest gard din vița de vie crescută sălbatic și îmbră­cându-l cu ghips și var, a construit o cetate de culoare albă. Lățimea zidului de apărare e de 50 de pi­cioare, în unele locuri chiar de 60 de pi­cioare, deasupra bastioanelor, oco­lul cetății durează o oră. Dea­supra zidului se organizează con­cur­suri de aruncarea suliței de pe cal și seara cântă mai multe orchestre în locuri diferite.
În piața Prințul Eugen (azi Piața Li­bertății) în anul 1843 s-a găsit o ta­blă de piatră cu scris turcesc din anii 1643-1644 cu inscripția: „Pe timpul restaurării cetății sub gu­vernarea lui Ibrahim Ehan anul 1053”
În perioada îndelungată a ocu­pației Timișoarei de trupele oto­mane, 1552-1716, timp de 164 de ani, au rămas puține amintiri de la ei. Cea mai renumită este placa de marmură a băii turcești din Timișoara care se află pe peretele Primăriei Vechi, în dreapta porții de intrare. A fost con­fec­ționată în anul 1704 la con­strui­rea băii turcești, care se află în locul primăriei. Cuvintele acestui text sunt: „Această baie a fost ridicată pe timpul lui Ibrahim Ehan 1053”.
Prin diploma emisă la 7 aprilie 1456, se confirmă încă o dată pu­nerea în posesia cetății Timișoara pe IOAN HUNIADE și pe urmașii săi. Această cedare s-a făcut pentru suma de 20.000 florini de aur îm­prumutată regelui Ladislau al V-lea și va rămâne în posesie până când regii Ungariei vor restitui îm­pru­mu­tul familiei Huniade. Din castelul de la Timișoara pleacă la 22 iunie 1456 Ioan Huniade pentru apărarea Bel­gradului împotriva turcilor. După o luptă puternică, victorioasă, îm­po­triva armatei otomane condusă de însuși sultanul Mohamed al II-lea, la data de 11 august 1456, viteazul Ioan Huniade moare răpus de o boa­lă nemiloasă, în localitatea Zemun.
Fiul cel mare al eroului Ioan Huniade a ucis în duel pe Czilley Ulrich la provocarea acestuia, deși acesta era unchiul regelui. Regele Laszlo al V-lea, vine în Timișoara aducând grațierea fiului și cu in­ten­ția de consolare a văduvei eroului dispărut. La sosirea regelui, vă­duva l-a primit în genunchi în poarta pa­latului din Timișoara, cerându-i în­durare pentru fiii ei. Regele o ridică și îi dă asigurări de mila lui și i-a fă­cut cadou o rochie de purpură bogat bă­tută în aur.
Regele Laszlo al  V-lea a fost oas­petele doamnei Elisabeta Hu­niade până la sfârșitul lunii no­iem­brie 1456. La castel au fost or­ganizate plimbări cu caleașca, jocuri ca­va­lerești, petreceri pompoase, zile cu cân­tece și dans și frumoase vânătorii. Regele a vrut să exprime grațierea în mod festiv și în data de 23 noiembrie 1456 a venit în capela castelului unde erau gazdele, oas­peții și invitații. În fața tuturor regele jură pe sfânta cuminecătură că îi iar­tă pe fiii lui Ioan Huniade, o îmbră­țișează pe văduva lui Huniade și o de­clară Mamă, iar pe fiii ei ca frați și s-a împărtășit împreună cu ei din sfânta cuminecătură. La plecarea re­gelui cei doi fii îl conduc până la Bu­da, unde sunt prinși din ordinul re­gelui și băgați în în­chi­soare. Fiul cel mare Ladislau, în 23 martie 1457, este decapitat, iar fiul cel mic Matei este trimis în lanțuri la închisoare din Praga. De la aceste întâmplări n-a trecut mult și la data de 23 no­iembrie 1457, exact după un an de la falsul jurământ regele moare su­­bit, deși acesta era în preajma că­să­toriei. Întreaga populație a vă­zut în această moarte subită un semn ceresc de pedepsire a celui ca­re nu și-a respectat jurământul în fața lui Dumnezeu. După aceas­tă întâm­plare întregul popor a fost de acord ca Matei să devină Rege al Un­ga­riei. A fost ales la 24 ia­nuarie 1458.

Castelul Huniade
Palatul regal este construit pe in­su­la neinundabilă, care avea o su­prafață de 11.042 metri pătrați de că­tre regele Carol Robert, între anii 1308-1315 cu meșteri italieni, în ur­ma cutremurului foarte puternic din anul 1443, o mare parte a pa­latului regal s-a prăbușit.
Castelul s-a reconstruit din te­melie deasupra vechii temelii de că­tre Ioan Huniade, imediat după ce s-a întors – din Balcani – vic­to­rios din luptele cu turcii, între anii 1443-1447. Castelul a aparținut fa­miliei Huniade până în anul 1490, când devine reședința a pre­fecților de Timiș, până în anul 1552. Din anul 1552 în castel se in­stalează pentru 164 de ani con­ducătorii armelor otomane. După 1716, când Timi­șoara a fost eli­berată de prințul Eugen de Sa­voya de sub stă­pâ­nirea otomană, cas­telul devine în di­ferite pe­roa
de:

Arsenal militar și cazarmă de artilerie;
Cazarmă de artilerie și depozit militar de muniție;
Cazarmă de pompieri, probabil prima unitate de pompieri din Cetate;
Cazarmă Regimentului 7 pioneri (Cazarma Bănățeană).

În anul 1849 revoluționarii maghiari asediază Timișoara timp de 107 zile, distrug castelul, care se reconstruiește din temelie – pe ve­chiul loc – de către imperialii austrieci – în anul 1856, în forma pe care o putem admira și azi. În con­tinuare e folosit tot ca și ca­zarmă. Din anul 1946, după mulți ani de muncă și studii a per­sonalului muzeului, și-a deschis por­țile Muzeul Banatului.
 
Octavian LEȘCU

 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13772712