Premierele Timișoarei
01 Iulie 2003
TRECUT
1718 – atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România; 1718 – deschiderea primei școli elementare din Cetate, prima din România; 1728 – începutul canalizării Begăi, primul canal navigabil din România; 1745 – construcția spitalului municipal, primul din România (cu 24 de ani înaintea Vienei și cu 34 de ani înaintea Budapestei); 1753 – Timișoara, oraș cu stagiune teatrală permanentă (al treilea oraș din monarhia habsburgică, după Viena și Budapesta); 1760 – primul oraș al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi;
Publicat in Istoria orașului tău
Timișoara – la 3 august 1919
06 Iulie 2003
La mijlocul anului 1919, Banatul istoric devine o „zonă fierbinte” a Europei postbelice și va ocupa un loc distinct în dezbaterile tăioase de la Conferința de Pace din Paris. Din motive politice, Conferința hotărăște dezmembrarea acestei provincii. Unitățile militare sârbe urmau să părăsească teritoriul ocupat din Banat și să se retragă la vest de linia convențională de graniță stabilită la Conferința de Pace. Unitățile sârbe părăsesc Timișoara de abia în 27 iulie 1919, după ce recurg la rechiziționarea unor importante bunuri materiale. În 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma, numit prefect al județului Timiș – Torontal de către Consiliul Dirigent, decretează preluarea puterii și instalarea administrației românești.1 La 1 august 1919 sosește în Timișoara prima unitate de jandarmi români, iar la 3 august 1919 își fac intrarea solemnă în oraș, unitățile Armatei Române, sub comanda colonelului Economu. Au fost momente înălțătoare, care au marcat, în zbuciumata istorie a Timișoarei o impresionantă zi de sărbătoare.2
Publicat in Istoria orașului tău
Timișoara în timpul primului război mondial
01 Iunie 2003
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți în viața populației timișorene. O mare parte a locuitorilor era copleșită de lipsuri și își asigurau cu greu cele necesare traiului, datorită scumpetei și speculei. Prețul pâinii a crescut de patru ori în timpul războiului, al făinii de șapte ori, al cartofilor de 14 ori. În medie, prețurile produselor alimentare au sporit de 8,4 ori, iar inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale populației. Din cauza repetatelor rechiziții, rațiile alimentare puse la dispoziția locuitorilor au fost mereu micșorate, devin insuficiente și aduc numeroase familii în pragul foametei. Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și puținele libertăți cetățenești existente. O parte a întreprinderilor industriale a fost militarizată și orientată spre producția de război. A sporit durata zilei de lucru și s-a extins utilizarea muncii femeilor și copiilor în fabrici, în locul bărbaților trimiși pe front. Până în ianuarie 1918, din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front 12.832 bărbați, dintre care mulți nu s-au mai întors la familiile lor.1 Mii de femei au rămas văduve, mii de copii au rămas orfani. Pe fondul acestui tablou sumbru, marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești, nemulțumirile acumulate izbucnesc în agitații de stradă, în frământări sociale. În 2 decembrie 1917 peste 4.000 de oameni au ieșit în stradă și cer încheierea imediată a păcii, încetarea războiului.
Publicat in Istoria orașului tău
Timișoara în timpul revoluției de la 1848 – 1849
01 Mai 2003
Revoluția europeană declanșată la începutul anului 1848 află societatea timișoreană într-un amplu progres economic și social, cu multiple preocupări educaționale, culturale și spirituale, dar marcată de confruntări de ordin politic. Revoluția din 1848 – 1849 scoate la lumină toate ciocnirile de interese, manifestate până atunci în forme voalate.

La 18 martie 1848 are loc o adunare populară în fața Primăriei orașului (Primăria Veche din prezent), la care participă peste 6.000 de oameni. Este alcătuit acum un Comitet din 30 de persoane pentru menținerea ordinii, între care și câțiva români (Andrei Trandifil, George Iuga, Ioan Munteanu). A fost o participare masivă din toate straturile sociale și etnice ale orașului și o puternică manifestare a spiritului de libertate.
Publicat in Istoria orașului tău
Timișoara – sub stăpânirea habsburgică (IV)
01 Aprilie 2003
După biruința de la Petrovaradin, prințul Eugeniu de Savoia decide, în august 1716, să îndrepte forțele militare austriece spre Timișoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziție strategică. O armată puternică este concentrată sub fortificațiile Cetății spre sfârșitul lunii august. Istoriograful oficial al Porții otomane prezintă astfel asediul: ”Dușmanii credinței, care asediau Cetatea Timișoara, în număr de peste 150.000 de afurisiți”1, au săpat șanțuri și gropi adânci și largi și au așezat tunuri.2 Dramatismul încleștării militare a fost considerabil. La 12 octombrie 1716, Mehmed – pașa, ultimul comandant otoman al Timișoarei, acceptă capitularea și garnizoana turcă părăsește definitiv orașul. S-a încheiat o etapă din frământata istorie a Timișoarei. La 18 octombrie 1716, prințul Eugeniu de Savoia își făcea intrarea triumfală într-o Cetate grav răvășită de violentul asediu.
Publicat in Istoria orașului tău
<<1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, >>

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 15.05.2020
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13639316