3 august, Ziua Timișoarei
Instaurarea administrației românești rămâne un moment de răscruce.
Timișorenii sărbătoresc, în fiecare an, ziua orașului lor, amintindu-și astfel de momentele istorice care au făcut ca această zi să rămână în memoria locuitorilor orașului de pe Bega.

Semnificația datei de 3 August
Ziua Timișoarei, 3 August, a de­­venit ziua orașului nostru prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre se marchează ca zi a orașului momentul intrării trupelor românești în Ti­mișoara, la 3 august 1919, și in­staurarea administrației românești. Im­portant este ca timișorenii să simtă că 3 August este nu doar o sărbătoare a orașului, ci este sărbătoarea lor. Pe 3 August 1919, în Timișoara se insta­u­ra administrația românească. În toamna anului 1918, după înfrângerea tru­pelor aus­tro-ungare, Banatul a fost ocu­pat de trupele An­tan­tei. La 14 noiembrie 1918, în Timișoara au intrat unități militare sârbe, iar la în­ceputul lu­nii decem­brie 1918 ele au fost urmate de cele fran­ceze. În anul următor, la Con­fe­rința de Pace de la Paris, a în­ceput o dezbatere asupra apar­tenenței Banatului. Con­fe­rin­ța ho­tărăște dezmem­bra­rea te­ri­torial-admi­nis­trativă a Ba­na­tului istoric: două treimi din te­ritoriu revine României și o treime Regatului Sârbo-Croa­to-Sloven.  Zona re­venită Ro­­mâniei cu­prin­­dea și orașul Ti­mișoara. În acest context, la 28 iulie 1919 a în­ceput procesul de instaurare a admi­nistrației românești. El s-a fi­nalizat pe 3 august prin intrarea în oraș a primelor unități ale ar­ma­tei operative române.

Preluarea administrației
În 3 August 1919, trupele române sub comanda colonelului Virgil Economu, intrau în Timișoara. Pro­­cesul instaurării administrației ro­­mânești în regiunea care fusese re­cunoscută de către Conferința de Pace de la Paris ca fiind teritoriu ro­­mânesc, s-a accelerat în luna iunie 1919, în data de 18 iulie 1919 sosind la Timișoara o comisie a Consiliului Dirigent, pentru a discuta cu generalul francez De Tournadre și cu autoritățile militare sârbești modalitatea de re­tragere a armatei de ocupație sâr­be și preluarea administrației de către români. În ziua următoare, 19 iulie, a venit la Timișoara o comisie tehnică tri­misă de Consiliul Suprem al Antantei, pentru a stabili noua linie de demarcație între România și re­gatul SCS. Comisia a fost prezidată de generalul De Tournadre, România a fost reprezentată de colonelul Virgil Economu, iar Serbia de colonelul Velcivics. Comisia a stabilit o linie provizorie, cea definitivă urmând să fie stabilită la Conferința Păcii, dincolo de care armata sârbă trebuie să se retragă în intervalul 8 iulie - 3 august. Pe 27 iulie 1919, ultimii militari sârbi au părăsit teritoriul revenit statului român, iar în ziua următoare, generalul francez De Tournadre l-a instalat pe dr. Aurel Cosma în fruntea județului nou con­stituit Timiș-Torontal, primul prefect român. Între timp, trupele franceze s-au retras treptat din toată zona Banatului care revenea Ro­mâniei, acțiune care a luat sfârșit la 31 iulie 1919. După retragerea trupelor de ocupație din Banatul de est, a intrat începând cu 22 iulie 1919, armata română, aproape după două luni de la preluarea administrației civile. În Banat a venit să preia ad­ministrația militară, Divizia a II-a Oltenia, comandată de generalul Iancu Jitianu. Deplasându-se cu trenul, divizia generalului Jitianu a fost întâmpinată cu entuziasm de populație și de oficialitățile românești din localitățile de pe traseu. Între timp, la Timișoara, noul prefect român dr. Aurel Cosma a început pregătirile pentru întâmpinarea ar­matei române.

Sosirea trupelor românești
Astfel, în dimineața zilei de 2 august 1919 a sosit la Timișoara un detașament de 480 de jandarmi români de la Arad, iar în după-amiaza aceleiași zile, un detașament de 500 de jandarmi de la Lugoj. A doua zi, 3 august 1919, unități ale armatei române, aflate sub comanda co­lonelului Virgil Economu și-au făcut intrarea în Timișoara. Aspectul orașului era cu totul schimbat: fla­mura tricoloră împodobea casele orașului, poporul era îmbrăcat în haine de săr­bătoare și se grăbea să-i salute pe dorobanții români. Încă de dimineață, străzile erau pline de o mulțime de zeci de mii de oameni, postați de-a lungul trotuarelor. Ar­mata română a intrat în Timișoara pe fosta cale a Recașului, azi Calea Dorobanților, pe sub un splendid arc de triumf, apoi s-a deplasat până în piața care de atunci, se numește Piața Unirii, unde s-a desfășurat so­lemnitatea oficială de primire. La primirea oficială făcută în Piața Unirii au luat cuvântul protopopul ortodox al Timișoarei, Ioan Oprea, apoi primarul orașului Iosif Gemml, care a salutat armata română în numele tuturor locuitorilor orașului, indiferent de naționalitate, apoi fostul vicecomite din partea șvabilor, colonelul Karl von Moller; din partea populației maghiare – ziaristul Albert Marton, iar în numele sârbilor pro­topopul Novacovici. A răspuns din partea armatei române colonelul Virgil Economu, care a asigurat populația, indiferent de naționalitate, de bunele intenții ale ostașilor ro­mâni.

Parada dorobanților
La intrarea în Piața Unirii a avut loc defilarea Armatei, compusă din două batalioane de infanterie ale Regimentului 2 Românești, două companii de mitraliere și baterii de artilerie. Trupele au fost trecute în revistă de colonelul de jandarmi Constantin Sterea. Trecând apoi înaintea tribunei, cu steagul zdren­țuit al Regimentului, cu șase doro­banți, colonelul Economu s-a apro­piat de tribună, stând călare, ca să primească salutul autorităților. După rostirea cuvântărilor de către autoritățile prezente, Armata română, sub conducerea colonelului Virgil Economu, defilează încă o dată înaintea colonelului Constantin Sterea și a prefectului dr. Aurel Cosma. În după amiaza aceleiași zile, în jurul orei 17.00 la Timișoara a sosit cu un tren special, I. C. Brătianu, liderul Partidului Național Liberal, care de­ținea funcția de premier, însoțit de Ștefan Cicio-Pop, reprezentant de frunte al Partidului Național Român, ministru în Consiliul Dirigent, Mihai Popovici, colonelul Tuhari și șeful său de cabinet Alimănășteanu. După trecerea în revistă a gărzii de onoare, înaltul oaspete a fost salutat de dr. Aurel Cosma care i-a prezentat prin­cipalele personalități ale orașului. Șeful guvernului român a mulțumit pentru primirea făcută și s-a îndreptat spre Primăria orașului, unde a fost așteptat de primarul Gemml Jozsef și colaboratorii săi, asigurându-l pe oaspete că toți locuitorii, indiferent de naționalitate, vor fi întotdeauna loiali statului român.
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 27.11.2019
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 13325827