Podul Ancora de Aur sau Eiffel la Timișoara?

Prezentăm câteva informații legate de podurile orașului, care ne slujesc de mulți ani și sunt parte importantă în istoria urbei.

Nici vorbă deci de vestitul inginer francez Gustave Eiffel care, după unele publicații turistice apărute prin anii 1970, ar fi construit la Timișoara un pod metalic. Informația falsă a fost preluată din păcate de mulți monografi ai orașului nostru, fără ca ei să verifice corectitudinea sursei. Un ziar bucureștean afirma, nu demult, că Eiffel ar fi construit timișorenilor chiar două poduri de cale ferată! Adevărul este că nici Eiffel, nici firma acestuia nu au proiectat și nu au construit la Timișoara nici un pod, și nu au participat la construcția vreunuia.



Date tehnice
Pentru calcule, proiectantul s-a fo­losit de teoria și metodologia de calcul pentru grinzi în formă de arc, elaborate de către cunoscutul profesor W. Ritter („Der elastische Bogen”) de la renumita universitate politehnică de la Zürich. Dimensionarea elementelor s-a făcut conform normativelor și instrucțiunilor elaborate de către Ministerul Comer­țului și Transporturilor din Budapesta. Podul avea o deschidere de 30 metri. Infrastructura s-a executat din că­rămidă fabricată la Timișoara. În in­terior, pentru o mai bună preluare a încărcărilor s-a prevăzut și s-a executat un miez de beton. Suprastructura a fost alcătuită din cinci arce circulare cu două articulații, cu distanța de 1,60 metri între ele. Partea carosabilă avea o lățime de 5,60 metri. Pentru circulația pietonilor s-au construit câte două trotuare în consolă, fiecare de 1,50 metri lățime. Pentru suprastructura podului s-au consumat 45.885 kg oțel turnat, 3.590 kg de fontă (pentru parapetele trotuarelor) și 2.600 kg oțel pudlat pentru aparatele de reazem. În total 52,075 tone de material metalic. Tablierul podului a fost confecționat în totalitate la atelierele de la Reșița acordându-se o deosebită grijă calității. Montajul a fost realizat, conform contractului, tot de către specialiștii uzinei de pe Bârzava. Calea s-a realizat din podele de stejar. La proiectarea podului s-a luat în vedere și cerința estetică. La terminare, Podul Ancora de Aur a devenit cel mai frumos pod timișorean.

A intrat în istorie
Cu toate că Podul Ancora de Aur nu este opera marelui Eiffel, el a in­trat totuși în istoria podurilor, deoarece a fost primul pod rutier des­chis circulației publice din întregul Ba­zin Carpatic construit din oțel turnat (oțel Martin bazic, în literatura germană Gußstahl). Inaugurarea podului a avut loc în anul 1891. Podul a primit numele de la clădirea și cafeneaua Ancora de Aur (Goldener Anker, Aranyhorgony) din vecinătatea lui. Cu ocazia vizitei efectuate la Timișoara, regele Franz Iosif a acceptat ca noul pod, realizare deosebită a timișorenilor, să-i poarte numele. Locuitorii orașului s-au mândrit cu noua achiziție, editând mai multe cărți poștale ilustrate. Podul Ancora de Aur i-a slujit mulți ani pe timișoreni și pe cei ce veneau în capitala Banatului. În anul 1899, pe pod au fost montate și șinele liniei de tramvai care circula între Gara Mare și Cetate. Cu aceasă ocazie, podul a fost lărgit, adăugindu-i-se încă două arce parabolice, confecționate tot de către uzinele reșițene. După primul război mondial, numele podului a fost schimbat în Podul Ștefan cel Mare.

Bătrânul pod a fost demolat
În anii 1930, datorită traficului crescut, mai ales cel cu tonaj mărit, podul a dat semne de oboseală, impunându-se înlocuirea lui. Lipsa fondurilor însă a zădărnicit construirea unui pod nou. În perioada anilor 1940, ing. Polen Ioan, șeful serviciului de resort din cadrul primăriei orașului de pe Bega, a întocmit proiectul unui nou pod de beton armat. Investiția a fost aprobată, dar din cauza izbucnirii celui de-al doilea război mondial, lucrările nici nu au fost începute. Bătrânul pod trebuia să mai reziste un timp. A fost demolat abia în anul 1956. Proiectanții bucureșteni ai noului pod de beton armat au dorit să salveze părțile refolosibile ale podului vechi și au propus oficialităților de atunci ale orașului construirea unor pasarele pietonale, prin reutilizarea arcelor și a parapetelor aflate încă în stare bună, dar edilii au considerat că metalul este mai folositor dacă ia drumul topitoriei.

Astfel, nu ne-a rămas nimic dintr-o construcție importantă a Timișoarei, un pod care ar fi putut fi un renumit monument tehnic, demn de vizitat atât de turiști, cât și de specialiști sau studenți.

Dr. ing. Árpád JANCSÓ

 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 13.11.2018
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 12134835