Timișoara în timpul ocupației militare sovietice
În septembrie 1944 orașul a fost apărat cu mari jertfe, de asalturile trupelor hitleriste. Sute de militari români au plătit cu viața libertatea Timișoarei. Dar, în vatra orașului, în cazărmi și în cele mai spațioase imobile se vor instala unitățile militare sovietice pentru aproape 14 ani (1944-1958). Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale, de terorizarea fizică și psihică a populației, de umilire și frică, de anulare a drepturilor cetățenești. Încă din toamna anului 1944 se impune orașului un statut de ocupație militară. Deși guvernul României a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre populație și unitățile sovietice, în realitate militarii sovietici au pătruns de nenumărate ori în casele locuitorilor și sub amenințarea armei, au luat importante bunuri materiale. Din magazinele particulare au luat mărfuri, produse alimentare, băuturi alcoolice etc.1 Ca oraș la granița de vest a țării, cu o numeroasă populație de origine etnică germană, ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică, Timișoara va suporta din plin metodele „puterii roșii” și consecințele ocupației sovietice.2
Începând cu 28 septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea întreprinderilor, magazinelor, autovehiculelor, bunurilor aparținând locuitorilor germani din Timișoara. A urmat deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană și lagărele de muncă din URSS. În locuințele acestora vor fi instalații ofițeri sovietici. În 29 decembrie 1944 s-a înființat Comisia pentru purificarea administrației municipale și a unor întreprinderi timișorene.3 Se declanșează de acum un val de epurări, arestări și o violentă propagandă de „demascare” a celor cunoscuți pentru convingerile lor democratice, propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau „marele prieten de la răsărit” ca salvator al României. Prin Decretul Lege 1640/1945 numeroși timișoreni (bărbați între 17-45 de ani, femei între 17-30 de ani) au fost ridicați și deportați în lagăre de muncă, iar în întreprinderile industriale și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere. Cu Ordinul secret nr. 599/27 martie 1947, Inspectoratul de Jandarmi Timișoara dispune un control și o supraveghere severă, pe cale polițienească, asupra tuturor membrilor partidelor: liberali și național-țărănesc.4 Autoritățile comuniste din Timișoara alcătuiesc în anii 1949-1950 liste cu persoanele considerate „suspecte și dușmănoase față de clasa muncitoare”. Cuprind numele a 982 de persoane din oraș: profesori universitari, medici, ingineri, avocați, artiști, tehnicieni, muncitori, funcționari. Între cei trecuți pe aceste liste aflăm personalități de frunte ale științei și culturii timișorene: Constantin  Cândea, Vasile Mioc, ªerban Brătianu, Petru Râmneanțu, Vladimir Bușilă, Eduard Pamfil, Mihail Ghermănescu, Mihai Lazăr, N. Blatt, ªtefan Bogdan, Anca de Barbu, Mircea Mavrodin etc.5
Deceniul 1948-1958 până la plecarea trupelor sovietice din țară s-a identificat cu procesul de sovietizare, cu aplicarea metodelor staliniste ale „luptei de clasă”, cu terorizarea brutală a mii de locuitori ai Timișoarei. Au fost ani de umilințe suspiciune și teamă, de enormă încordare și tensiune psihică.
S-au adăugat măsurile restrictive în privința bunurilor de consum, motivate de cerința trimiterii lor în URSS, potrivit Convenției de Armistițiu. Din 4 octombrie 1944 se raționalizează consumul de carne și produse de carne distribuite numai pe cartelă în cantități minime (250 gr/persoană/săptămână). Din anul 1945 se raționalizează consumul de pâine, zahăr și alte produse alimentare, care se distribuiau numai pe cartelă. Din februarie 1946, pâinea se distribuie numai în două zile pe săptămână (joia și sâmbătă) în rații de 600 gr/persoană/săptămână. În mai 1945 s-a înființat Comisia de colectare, care strângea din depozite și magazine produsele alimentare pentru a fi trimise în URSS. Într-un raport al Secției 1 Miliție Timișoara se menționa faptul că în mijloacele de transport în comun pot fi mereu auzite versurile: „Pleacă trenul încărcat/Cu făină din Banat/Încărcat cu grâu, cu boabe/Pentru rușii morți de foame”.6 Având protecția și sprijinul trupelor sovietice de ocupație, autoritățile comuniste adoptă cele mai drastice măsuri de raționalizare a produselor de consum, prin care lovesc cu duritate în condițiile de viață ale oamenilor și aduc zeci de mii de familii timișorene la limita înfometării, cu mult sub nivelul de viață din anii războiului mondial. În același timp, la mitingurile și adunările regizate de activiștii partidului comunist, vorbitorii instruiți în prealabil, vorbeau de lupta pe care o ducea muncitorimea „pentru a-și asigura o viață demnă și un viitor strălucit”, condamnau „cu mânie proletară” partidele istorice.7 Erau organizate sistematic „întrecerile socialiste” în întreprinderi și instituții; au fost aplicate metodele „stahanoviste” sovietice de muncă în fabrici, ceea ce a echivalat cu creșterea normelor de lucru, cu o majoră intensificare a muncii. Numeroși muncitori și tehnicieni din întreprinderile timișorene vor avea mult de suferit deoarece „dau dovadă de conservatorism și refuză să introducă metodele sovietice de muncă”.8
Pentru generațiile mai tinere de astăzi asemenea realități pot apărea ca neverosimile. Din nefericire, ele au existat și au generat una dintre cele mai întunecate pagini din istoria românească. Au generat și multiple forme de rezistență care au demonstrat trăinicia convingerilor democratice și respingerea unui regim totalitar, impus și susținut prin forța armatei sovietice de ocupație.
 
Note

1.    Arhivă Istorică Națională, Timiș, fond Chestura Poliției Timișoara, dosare 10/1944, 45/1944, 348/1944, 375/1944 etc.
2.    I. Munteanu, R. Munteanu, Timișoara. Monografie, Ed. Mirton, 2002  
3.    Buletinul Municipiul Timișoara, nr. 2, 1945, p. 23-24.
4.    Arhivă Istorică Națională, Timiș, fond Legiunea de Jandarmi Timișoara, dosar 12/1947, f. 2.
5.    Idem, fond Comitet Regional PCR Timișoara, dosare 162/1950, 173/1950.  
6.    Idem, dosar 4/1956, f. 272
7.    Luptătorul bănățean, III, 1946, nr. 678 din 14 decembrie, p. 3.
8.    Arhivă Istorică Națională, Timiș, fond Comitet Regional PCR Timișoara, dosar 18/1951.
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 13.11.2018
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 12074852