Refacerea podurilor Mihai Viteazul și Dacilor (III)

Avem în continuare nevoie de poduri care să răspundă condițiilor de trafic din oraș.
În acest număr continuăm pre­zentarea istoricului podurilor Mihai Vi­teazul și Dacilor din cartierul Fabric.
Necesitatea existenței unor poduri care să satisfacă cererile crescânde ale traficului tot mai mare și cu vehicule tot mai grele, modernizarea cu orice preț, fără să se țină cont de patrimoniul construit al orașului nostru, deci atât motive obiective, cât și subiective au dus la demolarea celor două poduri vechi, pe care le putem regreta și astăzi.
Probabil, edilii de astăzi ar fi găsit soluții pentru salvarea zestrei atât de valoroase a Timișoarei, moștenire cu care ne mândrim pe drept.
Atunci însă verdictul a fost dat: de­molare.
Refacerea podului Mihai Viteazul
Deși s-­au luat o serie de măsuri pentru a mai ține în viață podul Mihai Viteazul, la sfârșitul anilor 1970 spe­cialiștii nu­ își mai asumau nicio res­ponsabilitate privind siguranța podului.
Tot în această perioadă, a fost prevăzută modernizarea și lărgirea bulevardului la patru benzi, ceea ce impunea construirea unui pod nou cu o lățime adecvată.
Prin urmare, municipalitatea a ho­tărât demolarea podului vechi.
Astfel, în anul 1980 a dispărut un simbol al cartierului Fabric.




Basoreliefurile au fost demontate și duse la Muzeul Banatului, prevăzându­-se remontarea lor la marginile noului pod.
Proiectul podului nou Mihai Viteazul a fost întocmit de către IPROTIM, în aprilie 1978.
Pentru realizarea unei suprastructuri ușoare, cu înălțime de construcție redusă, cu refolosirea infrastructurilor existente și reducerea la minim a termenului de execuție, s­-a ales soluția compusă oțel-beton.
Noul pod s-­a executat pe amplasa­mentul vechiului pod.
Are o deschidere centrală de 31,00 metri și două deschideri laterale de câte 9,30 metri fiecare.
Soluția structurală constă din două tabliere metalice, fiecare fiind alcătuită din două grinzi chesonate, legate între ele prin antretoaze de capăt și legături transversale intermediare, asigurând o mare rigiditate la torsiune și o repartiție favorabilă a încărcărilor.
La partea superioară s-­a realizat o placă de beton armat de 22 cm grosime, turnată monolit, solidarizată cu conectori rigizi de tablierul metalic.
La calcule s-au luat în considerare încărcările utile pentru clasa de încărcare E (convoaie alcătuite din vehicule convenționale A30 și V80).
Partea carosabilă are o lățime de 7,00 metri, iar trotuarele câte 3,00 metri fiecare.
Părțile de placă din zona culeelor s­-au turnat după descintrarea deschiderii centrale, pentru a nu avea eforturi de întindere din încărcarea permanentă.
Din păcate, datorită unei ne­glijențe regretabile la reamplasarea basoreliefurilor salvate, nu s­-a respectat locul lor inițial. 
Proiectul podului a fost întocmit de către dr. ing. Radu MARINOV de la Institutul de Proiectări Timișoara (IPROTIM), iar lucrările de construcție au fost executate de către Întreprinderea Construcții Căi Ferate Timișoara și a fost dat în circulație în anul 1981.
 
dr. ing. Árpád JANCSÓ
 
Ilustrații:
Basoreliefurile salvate ale podului din Piața Morii: a) tăbăcar, b) morar, c) țărigar (nisipar)
Noul pod Mihai Viteazul în zilele noastre
 

Galerie Foto Evenimente
Inaugurarea pasajului subteran Michelangelo
06 August 2015
 
Pasajul Michelangelo, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură derulate de municipalitate în ultimii ani, a fost deschis circulației
Video / Declaratii / Interviuri
Spectacol de muzică, apă și lumini pe Bega
24 Iulie 2012
 
Una dintre prioritățile pe patru ani ale actualului Executiv al Primăriei este și crearea unui sistem de muzică, apă și lumini pe Bega
Newsletter

Ultima actualizare: 13.11.2018
Numar de utilizatori unici: 98284
Numar de afisari: 12134712