Romana English Deutsch
Primaria | Monitorul Primariei | Directia Sociala
Album foto
  Prezentarea orașului
   Istoria Timișoarei
   Însemnele Municipiului Timișoara
   Date geografice
   Date istorice
   Populația Municipiului Timișoara
   Orașe înfrățite
   Cetățenii de Onoare
   Educație și învățământ

  Informații utile
   Cultură și artă
   Turism
   Mass-media
   Telefoane utile
   Sport
   Transport
   Consulate
   Gastronomie
   Baruri, cluburi, casinouri
   Centre de înfrumusețare
   Shopping

Caută


album foto timisorean
  Pagine web utile
   Coduri poștale
   Statistici timișene
   Telpark

Click pentru a vedea vremea in Timisoara

  » Educație și învățământ

Municipiul Timișoara deține cea mai dezvoltată rețea de dotări în domeniul educației și învățământului din județul Timiș. Un element specific municipiului Timișoara este faptul că în învățământul preuniversitar, în unele unități școlare se predă și în limbile minorităților naționale, respectiv maghiară, germană, sârbă, slovacă și ucraineană.

În anul 2000 Timișoara dispunea de o importantă rețea școlară și un număr ridicat de cadre didactice competente, cu pregătirea de specialitate adecvată. Învățământul școlar se desfășoară în 64 de grădinițe, cu 498 de educatoare și 7095 de copii; învățământul primar și gimnazial este organizat în 47 de unități, cu 2401 cadre didactice și 35.186 elevi; învățământul liceal, în 34 de unități, cu 1359 cadre didactice și 17.472 elevi; cel post-liceal în 11 unități, cu 958 cursanți; cel de maiștri în 6 unități cu 267 cursanți. Rețeaua școlară mai cuprinde două școli speciale pentru elevii cu deficiențe; o școală specială pentru ambliopi; un centru de educație specială și un centru pentru învățământ alternativ, prin Școala Waldorf, înființată în anul 1993.

Principalele licee care își desfășoară activitatea în prezent în municipiul Timișoara sunt:

Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” își află începutul în Gimnaziul Superior de Stat, întemeiat în 1897, cu limba de predare maghiară. Funcționează în actuala clădire din 1903. În august 1919 este transformat în Liceu cu limba de predare română, purtând denumirea ilustrului dascăl bănățean C.D.Loga. În 1948 autoritățile comuniste îi impun denumirea de „Nikos Beloianis”, apoi de Școala Medie nr. 1. De abia în 1970 își redobândește denumirea de C.D.Loga. În prezent funcționează cu 52 de clase (25 de liceu, 24 de gimnaziu, 3 de seral); școlarizează 1370 de elevi în 8 profile de cultură generală.

Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” își află începutul în Școala Superioară de Fete, întemeiată în anul 1884, cu 6 clase. Funcționează în monumentala clădire actuală din 1903, iar din 1916 se extinde la 8 clase.După 1919, devine Liceul românesc de stat „Carmen Sylva”. După 1948 a purtat diferite denummiri: Liceul de fete, Școala Medie nr. 3 iar din 1968 denumirea actuală. În structura liceului sunt incluse clase primare, gimnaziale, liceale cu profil: învățători, educatoare, filologie, teologie ortodoxă. Posedă o importantă bază materială: 37 săli de clasă, 6 cabinete, 4 laboratoare, bibliotecă cu peste 50.000 de volume, internat cu 200 locuri, cantină. În cursul anilor a fost principala instituție de pregătire a educatoarelor și învățătorilor.

Colegiul Național Bănățean își are originea în Liceul Romano-Catolic de Fete, înființat în septembrie 1931. Rădăcinile sunt însă mai adâci. Le aflăm în Școala „Trivium” de pe lângă parohia ortodoxă din Josefin; în Școala „Surorilor Notre Dame” pentru copii săraci, întemeiată în 1890; în Școala de Menaj „Regina Maria”, datând din 1924.După 1945 profilul instituției se schimbă mereu: Liceul romano-catolic de fete (1945); Școala Normală de fete (1946); Școala Pedagogică de fete (1948); Școala Medie nr. 7 (1956); Liceul real-umanist (1973); Liceul de filologie-istorie(1977). De la 1 septembrie 1990 poartă de numirea actuală. Profilul instituție este complex; cuprinde clase de ciclu primar, gimnazial, liceal (chimie-biologie, filologie, informatică, istorie-științe sociale, limbi străine). Este una din cele mai importante unități de învățământ preuniversitar timișorean.

 Colegiul Tehnic „Henri Coandă” a luat ființă în septembrie 1966, cu denumirea Liceului Industrial pentru Construcții de Mașini, cu durata pregătirii de 5 ani și doar 69 de elevi. Din anul 1973 își are sediul în actualul complex școlar unde beneficiază de o importantă bază materială: 20 săli de clasă, 8 ateliere pentru practica elevilor, 4 laboratoare, cabinete, sală de sport, bibliotecă cu peste 30.000 de volume. Denumirea „Henri Coandă” a fost adoptată în anul 1992. Este o unitate școlară reprezentativă pentru învățământul din Timișoara.

Colegiul „Ana Aslan” își are obârșia în Instituttul Asistentelor de Ocrotire, întemeiat în anul 1942, cu durata studiilor de trei ani, transformat în Liceu Sanitar în anul 1948. Din 1959 devine Secție a Școlii Sanitare din Arad, până în 1972, când este organizat ca Grup Școlar Sanitar, cu două trepte de școlarizare: liceu și postliceal. Între anii 1978-1990 funcționează ca Liceu Sanitar. Din 1991 se revine la cele două trepte: liceu (clase de chimie-biologie, fizică-chimie, științe ale naturii) și cursuri postliceale de pregătire în  medicina generală, farmacie, laborator. În urma evaluării rezultatelor profesionale din 1999 a primit statutul de Colegiu Național.

Colegiul Tehnic Timișoara (de industrie ușoară), continuă din anul 1948 activitatea Școlii Tehnice Textile, întemeiată în anul 1926, care pregătea ucenici pentru industria ușoară timișoreană. Din 1999 poartă denumirea de Colegiul Tehnic. În prezent grupează: cursuri de școală profesională (filator, țesător, confecții), cursuri de maiștri (confecții, mecanic, încălțăminte), clase de liceu cu profil real și industrial.

Colegiul Tehnic „Ion Mincu” a luat ființă în anul 1967, destinat pregătirii de personal calificat în construcții civile. Profilul de activitate profesională a cunoscut o serie de mutații în cursul anilor, pregătind elevii în domenii variate: construcții civile și industriale, arhitectură, drumuri și poduri, informatică, instalații tehnico-edilitare, materiale de construcții, etc. Cuprinde în prezent 40 de clase (22 de liceu, 6 de gimnaziu, 11 profesionale, una postliceală).

Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” își are originea în bogata și îndelungata tradiție muzicală a Timișoarei. Consiliul municipal aprobă la 30 octombrie 1906 înființarea Conservatorului Comunal. Între 1946-1948 funcționează ca și Conservator de Muzică și Artă Dramatică, iar între 1948-1950 ca Institut de Artă, de nivel superior, condus de Sabin Drăgoi. În anul 1950 este transformat  în Școală Medie Tehnică de Muzică, iar în 1957 în Școala de Muzică și Arte Plastice. În 1968 își stabilește sediul în moderna clădire, unde funcționează și în prezent. Are 18 săli de clasă, 54 săli de studiu instrumental și o sală de concerte cu peste 400 de locuri și cea mai bună acustică din sud-estul Europei.

Liceul de Arte Plastice continuă vechea tradiție artistică a Timișoarei și își află obârșia în valoroasa activitate desfășurată de Academia de Arte Frumoase, transferată în anul 1933 de la Cluj la Timișoara dar și în Școala de Arte Decorative, înființată în anul 1942, cu trei secții: ceramică, pictură decorativă, sculptură decorativă. Pe acest fond s-a întemeiat actualul liceu în anul 1957, devenit o instituție de referință în viața artistică a Timișoarei. Este frecventat de 221 de elevi la gimnaziu și 226 la liceu, pregătiți de 37 cadre didactice.

Liceul „Grigore Moisil” a fost întemeiat în anul 1971, cu denumirea Liceul pentru Prelucrarea Automată a Datelor. În cursul anilor a avut denumirile: Liceul de Informatică Timișoara, Liceul de Matematică-Fizică nr. 1, primind actuala denumire din anul 1990. Funcționează în profil real cu clase de matematică-informatică.

Grupul Școlar de Poștă și Telecomunicații continuă activitatea Școlii Superioare P.T.T., creată în anul 1923, după modelul celei de la Paris, care a oferit toate cerințele materiale. După 1948 a purtat diferite denumiri: Școala Medie Tehnică de Exploatare P.T.T, Școala Tehnică de Radio și Radioficare, Liceul Electrotehnic nr. 3, Liceul Industrial nr. 3, Grup Școlar P.T.T. În prezent funcționează cu clase de liceu (la zi și seral), de învățământ profesional și cursuri postliceale. Școlarizează 580 de elevi în profil tehnic (telecomunicații, electronică și automatizări) în meseriile : electronist TC, operatori PTT, electromecanic rețele de telecomunicații, depanator de aparate  RTV.

Liceul industrial „Electrotimiș” a fost întemeiat în anul 1975, ca instituție de învățământ tutelată de Întreprinderea „Electrotimiș” cu destiniația de a pregăti forță de muncă calificată necesară unităților economice cu profil electrotehnic și mecanic. Funcționează cu clase de gimnaziu, liceuși postliceale. Este dotat cu 18 săli de clasă, atelier școală, internat, cantină, bibliotecă cu peste 26.000 volume, laboratoratoare de fizică, biologie, chimie, cultură tehnică.

Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”. Începutul activității sale datează din anul 1872, când Consiliul comunal Timișoara a decis înființarea Școlii Superioare Reale de Stat, cu limba de predare germană. În anii 1878-1879 s-a construit localul propriu, pe intravilanul fostului Teatru Comunal. În anul 1919 este transformat în Liceul German de Stat, iar în 1942 primește numele poetului Nikolaus Lenau. După 1944 este transferat în altă clădire și doar în 1955 revine în vechiul edificiu. Funcționează cu 20 de clase de învățământ primar, 19 clase de gimnaziu, 15 clase de liceu și o clasă postliceală. Profilul pregătirii elevilor este complex: matematică, informatică, filozofie, etc.

Liceul Teoretic „Bartok Bela”, cu limba de predare maghiară. Inițial a fost școală confesională. După reforma din 1948 este organizat ca Centru județean de învățământ în limba maghiară, desființat în 1956. Abia în anul 1971 este reconstituit ca Liceu de matematică-fizică în limba maghiară. Instituția cuprinde 7 clase primare, 8 clase de gimnaziu, 12 clase de liceu, aproximativ 600 de elevi. Profilul pregătirii este diversificat și cuprinde clase de: informatică, limbi străine, economie, științe socio-umane.

Colegiul Național Economic „F.S. Nitti” continuă vechea tradiție a învățământului economic timișorean, care datează din anul 1894, când s-a întemeiat Școala Superioaraă Comercială, cu limba de predare maghiară. Din 1919 se introduce predarea în limba română. Poartă diverse denumiri: Liceul Comercial, Școala Medie Tehnică de Comerț, etc. În 1966 se constituie ca unitate distinctă cu numele de Liceul Economic. Fuzionează în 1987 cu Școala Profesională Comercială luând denumirea de Grupul Școlar Economic, la care se adaugă în 1994 numele celebrului economist italian. În prezent funcționează cu 52 de clase de elevi în profilele: școală profesională, liceu (finanțe-contabilitate, comerț, alimentație publică, și turism) și cursuri postliceale.

Grupul Școlar Industrial „Emanuil Ungureanu” își află originea în Școala de Ucenici Industriali, întemeiată în anul 1879, cu durata pregătirii de 2 ani. În 1882 se transformă în Școala de Arte și Meserii.  A funcționat ca Școală publică de grad I, întreținută de primărie. Elevii săraci erau scutiți de orice taxă. Din anul 1900 se stabilește în actualul sediu. După 1948 funcționează ca Școală Medie-Tehnică de Energie Electrică, transformată în 1957 în Grupul Școlar Electromotor. Din 1974 este reorganizată în Liceul Industrial Electromotor, cu profil mecanic și electromecanic. În anul 1990 își adaugă numele marelui patriot și om de cultură bănățean. Deține o bună bază materială (29 săli de clasă, laboratoare, ateliere școală, bibliotecă cu peste 25.000 de volume).

Grupul Școlar Industrial de Construcții Montaj a luat ființă în anul 1964. A purtat diferite denumiri: Școala Medie Tehnică de Construcții în 1965, Liceul industrial nr. 8 în 1977, iar din anul 1990 poartă denumirea actuală. Profilul instituției a cunoscut diferite modificări: Liceu de construcții, Școală profesională, Școală de ucenici, Școală de maiștri. În prezent elevilor li se asigură o pregătire modernă, o instruire polivalentă prin corelarea cunoștințelor de cultură generală cu cele tehnice, de specialitate (mecanică, electromecanică, lucrări publice, etc.).

Grupul Școlar Silvic s-a întemeiat în anul 1885, ca Școală Profesională  de Pădurari(până în 1919), primind ca dotare o clădire fostă Casă de vânătoare, teren pentru pepinieră (20 jug.), pădure pentru lucrări practice (1239 jug.), etc. Din anul 1919 este orientat spre diferite forme de pregătire: Școală Silvică Medie (1919-1923), Școală de Conducători Silvici (1923-1946), Școală de Subingineri Silvici (1946-1948), Școala Medie Tehnică Silvică (1948-1952), Școală Profesională pentru pădurari silvici, Școală Tehnică de maiștri silvici, Școală postliceală și Liceu de specialitate silvicultură (1969-1999). În prezent conține formele de învățământ: Liceu silvic - zi, Școală Profesională, Școală postliceală, Cursuri de calificare în meseria de pădurar.

Grupul Școlar Agricol își are originea în Liceul Tehnic de Industrie Alimentară, înființat în anul 1946 și transformat în 1948 în Școala Medie Tehnică de Îmbunătățiri Funciare. În anul 1966-1967 devine Liceu cu profilele: îmbunătățiri funciare, culturi irigate, agronomie, contabilitate agricolă. Din 1976 devine Liceul Agroindustrial, iar în 1991 este organizat ca Grup Școlar Agricol. Deține o bază modernă construită în anul 1973. Instituția a funcționat sub patronajul unor mari unități economice și a pregătit temeinic, în cursul anilor, o importantă forță de muncă calificată.

Grupul Școlar Industrial de Transporturi Auto a funcționat din anul 1976 sub denumirea de Liceul Industrial nr. 10, iar după 1990 adoptă organzarea menținută până în prezent. Dispune de o importantă bază materială (laboratoare, cabinete, ateliere), parc auto cu diferite tipuri de autovehicule. Planul de școlarizare include clase de liceu cu profil tehnic, clase de școală profesională, o clasă postliceală, cursuri serale de maiștri.

Școala Postliceală Sanitară "Christina" din Timișoara unde se pregătesc 409 elevi pentru a deveni asistenți de medicină generală, balneofizeoterapie, de laborator, de farmacie si radiologie, sub îndrumarea a 42 de profesori si maistri.

Centrul de Invatamant pentru Asistență Medicală de Pediatrie si Pedagogie de Recuperare Timisoara  unde  învață să devină pedagogi de recuperare 80 de tineri si alți 78  vor  deveni  asistenți medicali de pediatrie, sub îndrumarea unui numar de 9 cadre didactice.

 





Prima pagină  |  Album foto  |  Hartă site  |  Index site
Powered by EXPERTISSA Timişoara  |  Copyright © Primăria Municipiului Timișoara 2002-2007
 

stema timisoarei

Populație
- 317660 (2002)
- 334115 (1992)
Densitate
2452/kmp
Localizare
45°44'58"N, 21°13'38"E
Distanțe
- 550km București
- 170km Belgrad
- 300km Budapesta
Suprafața
- total: 12.926,83 ha
- agricol:
7902,61 ha
Relief
- câmpie cu variații de max. 2-3m
- canalul artificial Bega
-
centru seismic destul de activ (max 6 pe scara Richter
Numele municipiului
- Zambara (Zurobara)
- Tibiscum (Tibisis)
- Beguey (până la 1212)
- Temesiensis
- Temesvár
- Temeswar (Temeschburg)
- Temesburg
- Timičvár
- Temičvar
- Timișoara
Orașe înfrățite
Faenza ·  Gera ·  Karlsruhe ·  Mulhouse ·  Rueil - Malmaison ·  Szeged ·  Treviso ·  Palermo ·  Novi Sad