Dovada adresei de domiciliu

 

Dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul dintre următoarele documente:

1extrasul de carte funciară (nu mai vechi de 30 de zile), în original și copie simplă;

Notă:

Solicitantul actului de identitate / persoana care primește în spațiul de locuit solicitantul trebuie să figureze în extrasul de carte funciară ca proprietar cu drepturi depline asupra unui imobil cu destinația de locuință. Nudul proprietar poate solicita eliberarea actului de identitate / înscrierea reședinței la acea adresă numai cu acordul uzufructuarului / uzuarului.

 

În cazul în care în extrasul de carte funciară figurează doar dreptul de proprietate asupra unui teren, pe care a fost construit un imobil cu destinația de locuință, fără ca aceasta să fie intabulată, este necesar să se prezinte și autorizația de construire însoțită de procesul-verbal de recepție.

 

În cazul în care există mai mulți proprietari (inclusiv în situația în care proprietarii sunt soț soție) pentru ca o terță persoană să își stabilească domiciliul / reședința la adresa respectivă este suficient acordul unuia dintre proprietari.  

 

Locuința familiei

Oricare dintre soți poate cere notarea în cartea funciară, în condițiile legii, a unui imobil ca locuință a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului. [art. 321 alin. (2) din Codul Civil]

Fără consimțământul scris al celuilalt soț, niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei și nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia. [art. 322 alin. (1) din Codul Civil]

Puteți face dovada adresei de domiciliu / reședință cu extrasul de carte funciară eliberat online

(accesați iconița de mai jos)

 

sau

actul încheiat în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ, în original și copie simplă;  

pentru exemple de documente privind titlul locativ apăsați aici

ATENȚIE!

În cazul în care există neconcordațe între adresa înscrisă în actul cu care se face dovada adresei de domiciliu / reședinței şi adresa reală, la care se solicită stabilirea domiciliului / reședinței  este necesar să se prezente o adeverință eliberată de către Biroul Banca de Date Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.

NU se poate stabili domiciliul / reședința la adresa unui imobil cu altă destinație - SAD, decât cea de locuință.

2) în cazul în care solicitantul actului de identitate nu este proprietarul imobilului / este nud proprietar / nu este titularul contractului de închiriere, documentul prevăzut la pct. 1) va fi însoțit de declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu.

Declaraţia scrisă a găzduitorului se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa lucrătorului de evidenţă a persoanelor. În această situație solicitantul se va prezenta împreună cu găzduitorul în fața lucrătorului de evidență a persoanelor.

În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la notarul public sau, după caz, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, ori dată în faţa poliţistului de siguranţă publică - Descarcă formularul aici.

În declarația / procura specială dată de proprietarul unui imobil trebuie să se specifice, fără echivoc, acceptarea de către proprietar a stabilirii domiciliului / reședinței unei anumite persoane în locuința care este proprietatea sa. În această situație trebuie prezentat şi actul de spațiu, în original şi copie.

Procura generală de administrare a unui imobil NU dă dreptul administratorului să-şi stabilească domiciliul / reședința în imobilul respectiv sau să-şi dea acordul pentru stabilirea domiciliului / reședinței unor terțe persoane.

În situaţia în care găzduitorul se află în străinătate declaraţia mai sus menţionată poate fi autentificată:

- la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul de reşedinţă (Ambasada / Consulat);

- la notar, caz în care va fi supralegalizată / apostilată conform Convenţiei de la Haga din 05.10.1961, după caz.

PROCEDURA DE SUPRALEGALIZARE
1. Certificarea propriu-zisă a documentului, care se îndeplineşte, la nivel naţional, de către autoritatea competentă, în funcţie de propriile prevederi legislative;
2. Supralegalizarea documentului, vizat de autoritatea competentă a statului de provenienţă, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din acel stat sau de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului de origine din România;
3. Supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

Declaraţia dată la notar într-un stat membru al UE este scutită de apostilare.

Declaraţia dată la notar în străinătate trebuie să fie tradusă în limba română; traducerea se întocmeşte în România şi trebuie să fie legalizată de către notar.

În cazul în care proprietarul este persoană juridică declaraţia de primire în spaţiu (anexa 12) va fi înlocuită de o hotărâre A.G.A. prin care asociatul unic / asociaţii declară își exprimă în mod explicit acordul ca solicitantul să-şi stabilească domiciliul sau reşedinţa în spaţiul deţinut de respectiva persoană juridică. Solicitantul va mai prezenta şi un certificat constatator eliberat de registrul comerţului – nu mai vechi de 30 de zile.

3) în cazul în care solicitantul nu poate prezenta niciunul din documentele prevăzute la pct. 1) și 2), va completa și depune declaraţia pe propria răspundere cu privire la faptul că locuiește într-un imobil cu destinație de locuință (anexa 14). Descarcă formularul aici

În baza declarației lucrătorul de evidență a persoanelor solicită polițistului de ordine publică să efectueze verificări la adresa indicată, care va intocmi o notă / un referat, prin care se certifică existența unui imobil și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată. În această situaţie se eliberează o carte de identitate provizorie pt. motivul "lipsă locuinţă" / "lipsă dovada adresei de domiciliu".

Pentru minori şi persoanele puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali.

4) adeverinţa de la registrul agricol eliberată de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în registrul agricol, cu imobil cu destinația de locuință. În cazul în care nu se cunoaşte proprietarul acest lucru se va menţiona în adeverinţă.

În atenţia locuitorilor comunelor arondate: Becicherecu Mic, Biled, Bogda, Bucovăţ, Cenei, Fibiş, Orţişoara, Parţa, Peciu Nou, Foeni, Ghiroda, Giarmata, Giulvăz, Maşloc, Pişchia, Remetea Mare, Satchinez, Sînanadrei, Sînmihaiu Român, Şag, Uivar

Pentru persoanele care fac dovada adresei de domiciliu cu adeveriţă eliberată de primărie din registrul agricol este necesar ca aceasta să fie EMISĂ CU CEL MULT 30 DE ZILE ÎNAINTE DE DEPUNEREA CERERII şi să conţină denumirea străzii (dacă este cazul) şi numărul imobilului la care îşi stabilesc domiciliul / reşedinţa, dacă din documentele care fac dovada proprietăţii nu rezultă explicit aceste aspecte (sat, denumire stradă, număr).

Notă            

Potrivit art. 5 alin. (4) din O.G. nr. 28/2008 privind registrul agricol "la orașe, municipii și sectoare ale Municipiului București se înscriu în registrul agricol numai gospodăriile care dețin terenuri agricole și silvice, precum și acelea care dețin animale pe raza lor administrativ-teritorială".             

Totodată, legislația prevede că registrul agricol nu se completează pentru gospodăriile situate în blocuri de locuințe sau construcțiile care nu dețin terenuri agricole și silvice sau animale.

Acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ

1. contractul de vânzare-cumpărare al unui imobil cu destinația de locuință, încheiat în formă autentică, în original și copie simplă;

Notă:

Dovada adresei de domiciliu / reședință NU se poate face cu un precontract de vânzare-cumpărare, care este doar o promisiune şi nu o transmitere a dreptului de proprietate.

Poate cere stabilirea domiciliului / reședinței la imobilul respectiv cel care dobândește deplina proprietate (ca unic proprietar sau coproprietar) sau un drept de uzufruct asupra acestuia, nu și cel care dobândește nuda proprietate; nudul proprietar își poate stabili domiciliul doar cu acordul uzufructuarului;

2. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuință cu clauză de uzufruct, încheiat în formă autentică, în original și copie simplă;

3. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuință cu clauză de uz / abitație, încheiat în formă autentică, în original și copie simplă;

Notă: poate cere stabilirea domiciliului / reședinței la imobilul respectiv persoana care dobândește deplina proprietate (ca unic proprietar sau coproprietar) sau titularul dreptului de uz / abitație, nu și cel care dobândește nuda proprietate; nudul proprietar își poate stabili domiciliul doar cu acordul titularului dreptului de uz / abitație;

Titularul dreptului de abitație are dreptul de a locui în locuința nudului proprietar împreună cu soțul și copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitația, precum și cu părinții ori alte persoane aflate în întreținere. (art. 750 C. civ.)

4. contractul de donație a unui imobil tip locuință, încheiat în formă autentică, în original și copie simplă;

5. contractul de donație a unui imobil tip locuință cu clauză de uz / abitație sau uzufruct, încheiate în formă autentică, în original și copie simplă;

Notă: poate cere stabilirea domiciliului / reședinței la imobilul respectiv cel care dobândește astfel deplina proprietate sau un drept de uz / abitație, ori uzufruct asupra acestuia, nu și cel care dobândește nuda proprietate;

nudul proprietar își poate stabili domiciliul / reședința doar cu acceptul uzufructuarului / titularului dreptului de uz / abitație;

poate cere înscrierea domiciliului / reședinței la imobilul respectiv persoana care dobândește dreptul de abitație asupra acestuia;

6. contractul de schimb, încheiat în formă autentică, în original și copie simplă;

Notă: poate cere înscrierea domiciliului / reședinței la imobilul respectiv persoana care dobândește dreptul de proprietate asupra unui imobil cu destinația de locuință;

7. contractul de întreținere, încheiat în formă autentică, în original și copie simplă;

8. contractul de rentă viageră, încheiat în formă autentică, în original și copie simplă;

Notă: dacă dreptul de uz sau de folosință rezervat persoanei care primește renta, privește doar o parte din imobil, atunci cel care plătește renta, are desigur dreptul de a folosi restul imobilului ca și locuință, cu consecința stabilirii domiciliului / reședinței la adresa respectivă;

9. contractul de construire a unui imobil cu destinația de locuință însoțit de procesul-verbal de predare-primire a locuinței, în original și copie simplă;

10. autorizația de construire a unui imobil cu destinația de locuință însoțită de procesul-verbal de predare-primire a locuinței, în original și copie simplă;

11. certificatul de moștenitor eliberat de notarul public în cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase, în original și copie simplă;

12. contractul de închiriere (de locațiune) a unui imobil cu destinația de locuință, în original și copie simplă;

Notă

Pentru a fi opozabil lucrătorilor de evidență a persoanelor, contractul de închiriere privind locuința proprietate personală, trebuie să îndeplinească următoarele formalități, după caz:

● să fie încheiat în formă autentică la notar public (art. 12 lit. b) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activităților notariale, republicată
;

● părțile contractului, conținutul și data certă să fie atestate de către avocat (art. 3 lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată;

● să fie înregistrat sau însoțit de formularul / declarația înregistrat/ă la structurile teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală în care să fie inserate numărul și data contractului;

 

În situatia în care părțile nu doresc să prezinte contractul de închiriere în una din formele menționate mai sus, au posibilitatea să facă dovada adresei de domiciliu, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, respectiv cu declarația scrisă de primire în spațiu a găzduitorului (persoană fizică sau juridică), pe pag. 2 a cererii, însoțită de actul de proprietate al acestuia, încheiat în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ.

În cazul în care contractul a fost încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată și nu a fost înregistrat la Administrația Financiară se impune și prezentarea actului de proprietate / a extrasului de carte funciară pentru a se dovedi dreptul celui care închiriază de a încheia contractul.

IMPORTANT Situațiile indicate mai sus au în vedere contractele de închiriere încheiate între persoane fizice!

În cazul contractelor de închiriere încheiate între persoane juridice și presoane fizice, ca locatari, se va prezenta contractul de închiriere cu număr de înregistrare din evidențele persoanei juridice - locator.  

Contractele privind închirierea locuințelor din fondul locativ de stat se vor prezinta, în original și copie; nu este necesară îndeplinirea formalităților enumerate mai sus. 

Drepturile soților asupra locuinței închiriate (art. 323 alin. 1 și 3 din Codul Civil)
În cazul în care locuința este deținută în temeiul unui contract de închiriere, fiecare soț are un drept locativ propriu, chiar dacă numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de căsătorie.

În caz de deces al unuia dintre soți, soțul supraviețuitor continuă exercitarea dreptului său locativ, dacă nu renunță în mod expres la acesta, în termenul prevăzut la art. 1.834 din Codul Civil. 

13. contractul de comodat (împrumutul de folosință gratuită) al unui imobil cu destinația de locuință, încheiat în formă autentică (la notar), în original și copie simplă;

14. actul de adjudecare, în original și copie simplă;

Notă: prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat;

15. actul de partaj convențional (voluntar) încheiat în formă autentică, în original și copie simplă;

16. hotărârea judecătorească, rămasă definitivă (și irevocabilă, în funcție de data pronunțării), în original și copie simplă, privind:

- constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil cu destinația de locuință;

- atribuirea dreptului de proprietate asupra unui imobil cu destinația de locuință;

- retrocedarea unui imobil cu destinația de locuință;

- partajul unui imobil cu destinația de locuință (partajul judiciar);

- constatarea uzucapiunii imobiliare privind un imobil cu destinația de locuință;

Notă: în cazul hotărârilor judecătorești (sentințe civile) prin care s-au admis acțiunile în prestație tabulară și s-au dispus măsuri privind obligarea la plata unor sume de bani, acestea trebuie să fie definitive, irevocabile și să fie investite cu formulă executorie.

17. sentința / hotărârea judecătorească având ca obiect și atribuirea beneficiului locuinței conjugale, în original și copie simplă;

Notă: această hotărâre judecătorească va fi însoțită în mod obligatoriu atât de actul privind proprietatea imobilului din care rezultă că foștii soți sunt coproprietari, cât și de declarația pe proprie răspundere dată de beneficiarul folosinței locuinței conjugale, din cuprinsul căreia va rezulta că nu s-a efectuat partajul, dată în fața lucrătorului de evidență;

18. titlul de proprietate al unui imobil cu destinația de locuință, în original și copie simplă.

 

Acest sit este realizat de către Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timişoara.