Înregistrarea naşterii

Documentele necesare pentru înregistrarea nașterii se depun numai cu programare online

 

De asemenea, tot cu programare online se depun şi cererile pentru obţinerea certificatului de naştere în cazul naşterii înregistrate în baza documentelor transmise online, în perioada 15.04 - 11.05.2020 şi pentru care nu au fost eliberate certificate de naştere, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/14.04.2020, al Președintelui României.

La data prezentării pentru depunerea cererii, unul dintre părinţii copilului se va prezenta cu următoarele documente:

- cerere completată; formularul poate fi descărcat aici

- actul de identitate, în original şi copie simplă;

- certificatul medical constatator al naşterii eliberat de maternitate, în original.

Competenţa teritorială şi termenul legal

Întocmirea actului de naştere se face la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale (municipiu, oraş sau comună), în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Au obligaţia de a face declaraţia de naştere oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere sau a personalului desemnat din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea, sau a oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:

  • 30 zile de la data naşterii pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă
  • 3 zile de la data naşterii pentru copilul născut mort
  • 24 de ore de la data decesului pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile

După împlinirea termenului de 30 de zile, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti. Înregistrarea naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării. (art. 14˛ alin. (1) din Legea nr. 119/1996)


Nedeclararea naşterii în condiţiile şi în termenele prevăzute de lege constituie contravenţie la regimul actelor de stare civilă şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 150 lei. (art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 119/1996).

Când declaraţia naşterii este făcută de un cetăţean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

Pentru a vizualiza lista de interpreţi ai limbajului mimico gestual / interpreţi ai limbajului specific persoanei cu surdocecitate acceasţi acest link.

 Acte necesare pentru înregistrarea naşterii în termenul legal de 30 de zile (nou-născuţi)

1. În cazul părinţilor căsătoriţi
certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
certificatul de căsătorie (original şi fotocopie);
actele de identitate ale părinţilor (original şi fotocopie);
actul de identitate al declarantului, după caz.

Obs. 
Dacă părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public.

În lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie al copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P. / primăria care a înregistrat actul de naştere; certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă.

În cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă / înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea / înscrierea certificatelor în registrele de stare civilă române; nasterea copilului se înregistrează după transcrierea / înscrierea căsătoriei părinţilor.
Pentru mai multe detalii privind procedura de trascriere a certificatelor de căsătorie emise de autorităţile străine accesaţi acest link.

1.1 În cazul în care mama copilului a fost căsătorită şi a divorţat în intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului

În conformitate cu prevederile art. 412 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil „Intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii. El se calculează zi cu zi.

Astfel, în cazul în care mama copilului a fost căsătorită şi a divorţat în intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului sunt aplicabile prevederile art. 414 alin. (1) din același act normativ, potrivit cărora „Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.” (Prezumția de paternitate), precum și ale art. 408 alin. (2) – „Filiaţia faţă de tatăl din căsătorie se stabileşte prin efectul prezumţiei de paternitate.”, chiar dacă faptul nașterii are loc după desfacerea căsătoriei prin divorț.

Timpul legal al concepției se calculează pe zile, având o durată de 121 de zile, calculându-se de la data nașterii copilului, înapoi până la 180 de zile, iar de la a o sută optzecea zi până la a trei suta zi; întrucât o parte din această perioadă a concepției de 121 de zile se situează în timpul căsătoriei (încă nedesfăcută prin divorţ), înseamnă că nou-născutul beneficiază de prezumția legală de paternitate – copil conceput în timpul căsătoriei, cu toate efectele juridice care decurg din aceasta, inclusiv completarea rubricilor privind tatăl, din certificatul medical constatator al născutului viu, respectiv actul de naştere înregistrat la starea civilă cu datele fostului soț.  

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil Atât timp cât o legătură de filiaţie legal stabilită nu a fost contestată în justiţie, nu se poate stabili, pe nicio cale, o altă filiaţie, iar potrivit art. 414 alin. (2) din acelaşi act normativ Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului.

Acte necesare pentru înregistrarea naşterii

certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
certificatul de căsătorie (original şi fotocopie);

sentinţa definitivă / certificatul de divorţ (original şi fotocopie);
actele de identitate ale părinţilor - foştii soţi (original şi fotocopie);
actul de identitate al declarantului, după caz.

Obs. 
Dacă părinţii - foştii soţi au purtat în timpul căsătoriei nume de familie diferite, este necesară declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public.

În lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie al copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P. / primăria care a înregistrat actul de naştere; certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă.

 

2. Părinţii nu sunt căsătoriţi, iar copilul este recunoscut de tată
certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
actul de identitate al mamei (original şi fotocopie);
certificatul de naştere al tatălui (original şi fotocopie);

actul de identitate al tatălui (original şi fotocopie);
în cazul în care copilul este recunoscut de către tată, ambii părinţi vor completa şi semna numai în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, declaraţia din care să rezulte şi numele de familie pe care urmează să-l poarte copilul.

Obs. Declaraţia cu privire la numele de familie al copilului, se dă şi se semnează numai în faţa
ofiţerului de stare civilă. Declaraţia cu privire la recunoaşterea copilului de către tată, poate fi dată şi în faţa notarului public, însă pentru purtarea numelui de familie al copilului este necesar şi consimţământul mamei.
 

Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului, instanţa de tutelă stabileşte numele de familie şi/sau prenumele, după caz. Certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de către instanţa de tutelă.

Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

3. Mama copilului nu este căsătorită, iar copilul nu este recunoscut de tată
certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
actul de identitate al mamei (original şi fotocopie) SAU
actul de identitate al declarantului (original şi fotocopie), după caz.

În acest caz certificatul de naştere al copilului poate fi solicitat numai de către

mama copilului.

4. Mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaşte copilul
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) certificatul de naştere al mamei (original şi fotocopie);
c) actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului (original şi fotocopie).

 

 5. Unul dintre părinţi sau ambii părinţi sunt cetăţeni străini

- certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
- paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie; 
- în cazul cetăţenilor străini ale căror acte de identitate nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se prezintă traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare ale persoanei;
- certificatul de căsătorie al părintilor copilului, înregistrat / transcris în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinţi este cetăţean român (original şi fotocopie);

- dacă ambii părinţi sunt cetăţeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, apostilat / supralegalizat, în original şi fotocopie, după cum urmează:

a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate / convenţii / acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 
 

Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează:

1. ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine; 
2. ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; 
3. ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în mun. Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

- traducerea legalizată a certificatului de căsătorie;
- dacă părinţii nu sunt căsătoriţi, se prezintă certificatele de naştere, apostilate / supralegalizate, în original şi fotocopie, precum şi traducerea legalizată a acestora;

 

Obs.: 
Când declararea naşterii este făcută de un cetăţean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

6. Înregistrarea naşterii copilului în termenul legal de 30 de zile în lipsa actului de identitate al mamei 
În lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare;
c) actul de identitate şi certificatul de naştere al tatălui, în original şi fotocopie; declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

7. Naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă
a) declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19^1 sau anexa nr. 19^2, din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011 cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
c) certificatul medical constatator al naşterii;
d) actul de identitate al declarantului;
e) actul de identitate şi certificatul de naştere al tatălui, în original şi fotocopie; declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei.

Înainte de a vă programa online

1. vă asiguraţi că nu au s-a împlinit termenul de 30 de zile de la data naşterii şi până la data depunerii documentelor, în caz contrar înregistrarea naşterii se va face numai prin procedura înregistrări tardive a nașterii, pentru care nu se utilizează programarea online. Termenul cuprinde atât ziua nașterii, cât și ziua în care vă prezentaţi la sediul nostru pentru a depune documentele necesare înregistrării naşterii. Data la care se accesează platforma pentru programarea online nu poate fi considerată data la care se face declaraţia naşterii la ofiţerul de stare civilă.

2. vă asiguraţi că deţineţi toate actele necesare înregistrării naşterii

3. tipăriţi și completaţi declaraţiile necesare în funcţie de situaţia dumneavoastră; formularele pot fi tipărite aici

4. consultaţi Regulamentul privind programarea online pentru depunerea documentelor vederea înregistrării nașterii.

Prin accesarea butonului "programare online" confirmaţi că aţi luat la cunoştinţă care sunt documentele necesare înregistrării naşterii pt. nou-născut, deţineţi documentele necesare şi sunteţi de acord cu prevederile Regulamentului privind programarea online pentru depunerea documentelor vederea înregistrării nașterii.

Atenţie! dacă utilizaţi o adresă de e-mail din domeniul yahoo.com este posibil să primiţi cu întârziere confirmarea programării online. Vă rugăm să verificaţi şi secţiunea spam din contul dvs. de e-mail.

 

programare  online

Acte necesare pentru înregistrarea tardivă a naşterii

(după împlinirea termenului legal de 30 de zile de la data naşterii)

Înregistrarea tardivă a naşterii
După împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut de lege, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.P.M.B. 
Cererea privind înregistrarea naşterii după împlinirea termenului de 30 de zile se depune, fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P. / primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată. 

1. Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani
- certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

- dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei – expertiza se solicită de către ofiţerul de stare civilă, după depunerea cererii şi a documentelor.

- actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

- certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original şi fotocopie;

- certificatul de naştere al mamei / certificatele de naştere ale părinţilor copilului şi actul de identitate al tatălui, în original şi fotocopie, în cazul în care părinţii nu sunt căsătoriţi;

- declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, dacă părinţii poartă nume de familie diferit;
- declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei.

Dispoziţiile menţionate se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, iar declararea naşterii sau înregistrarea naşterii se face în ţară. 

2. Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani
Se prezintă documentele necesare înregistrării naşterii copilului cu vârsta de până la 14 ani precum şi declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată şi, după caz, a părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20, respectiv în anexa nr. 21 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2016 cu modificările şi completările ulterioare; declaraţia se dă în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă.

3. Înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore
Se prezintă documentele necesare înregistrării naşterii copilului cu vârsta de până la 14 ani precum şi cererea scrisă a declarantului, însoţită de următoarele documente: 
a) declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, dată în faţa ofiţerului de stare civilă / personalului cu atribuţii de stare civilă, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm;
b) declaraţia a 2 membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată în faţa ofiţerului de stare civilă.

În toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea tardivă a naşterii sale, aceasta dă o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naştere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Formulare necesare

Declaraţie privind naţionalitatea copilului şi a părintelui / părinţilor

(se completează de către părinte / părinţi, în toate cazurile)

Declaraţie privind domiciliul copilului

(se completează în cazul în care părinţii au domicilii diferite)

Declaraţie privind recunoaşterea paternităţii şi purtarea numelui de familie

(se completează de către părinţi în cazul în care nu sunt căsătoriţi; prezenţa ambilor părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă este obligatorie)

Declaraţie privind numele de familie al copilului

(se completează în cazul în care părinţii au nume de familie diferite; prezenţa ambilor părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă este obligatorie)

 

Termen de soluţionare*

5 zile lucrătoare în cazul în care naşterea este declarată în termenul legal

90 de zile în cazul în care naşterea este declarată după împlinirea termenului legal

*înregistrarea naşterii în registrele de stare civilă şi eliberarea certificatului de naştere

 

 

Taxe: nu se percep

Înregistrarea adopţiei

1. Înregistrarea adopţiei încuviinţată în România
Competenţa aparţine structurii de stare civilă din cadrul s.p.c.l.e.p. sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află domiciliul adoptatului sau a sediului instituţiei de ocrotire în îngrijirea căreia se găseşte adoptatul. 
 

În noul act de naştere întocmit, rubrica "Locul naşterii" se va completa cu datele din actul de naştere iniţial.


Dacă adoptatul este cetăţean român cu domiciliul în străinătate, noul act de naştere se va întocmi de către Direcţia de Stare Civilă a Sectorului 1 Bucureşti.

Acte necesare: 

- hotărârea judecătorească prin care s-a încuviinţat adopţia, definitivă, în copie legalizată de către instanţa care a pronunţat-o;

- hotărârea judecătorească prin care s-a admis încredinţarea minorului pentru adopţie, definitivă, în copie legalizată de către instanţa care a pronunţat-o;

- certificatul de naştere, în original al adoptatului;

certificatul de căsătorie al adoptatorilor, în original şi fotocopie;

- certificatul de naştere, în original şi fotocopie, al persoanei care adoptă, dacă este necăsătorit(ă);

- actele de identitate, în original şi fotocopie (adoptatori şi adoptat, dacă este cazul).

 

2. Înregistrarea adopţiei încuviinţată în străinătate
Adopţiile încuviinţate în străinătate privind cetăţenii români se înscriu prin întocmirea unui nou act de naştere la Direcţia de Stare Civilă a Sectorului 1 Bucureşti.


Adopţiile încuviinţate în străinătate privind persoane ale căror acte de naştere şi, după caz, de căsătorie sunt înregistrate în România se înscriu numai prin menţiune, pe marginea actelor de stare civilă, dacă la data încuviinţării adopţiei acestea nu aveau cetăţenie română.

Acte necesare pentru înscrierea menţiunii de adopţie: 
- sentinţa de recunoaştere de către tribunalul competent a sentinţei de încuviinţare a adopţiei din străinătate, conform prevederilor art. 1095 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă;

- sentinţa de adopţie definitivă, în original;

- traducerea legalizată a sentinţei de adopţie;

- certificatul de naştere, în original, al adoptatului şi, după caz, certificatul de căsătorie; certificatele de naştere ale copiilor minori ai adoptatului;

- certificatul de căsătorie al adoptatorilor, tradus şi legalizat, dacă este cazul;

- actul de identitate al adoptatului, în original şi fotocopie.

 

Cererea pentru întocmirea noului act de naştere se poate depune personal, sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată.

Sentinţa de adopţie prezentată, în original, traducerea legalizată, întocmită în străinătate, precum şi procura specială, întocmită în străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate / convenţii / acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 


Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează:

1. ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine; 
2. ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; 
3. ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în mun. Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

 

Contact

Camera 12

Telefon: 0256200373

Programul de lucru cu publicul

Dacă aveţi întrebări vă rugăm să le adresaţi pe adresa de e-mail: evpers@primariatm.ro