Logo Primaria Timisoara

Primăria Municipiului Timișoara

Proiectul “emPOWERing the informal”

Informații proiect

Nume proiect: “emPOWERing the informal”

Program: ERASMUS+, Key Action 2 STRATEGIC PARTNERSHIPS IN THE FIELD YOUTH

Coordonator proiect: Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş

Perioada de implementare: 24 de luni, având ca perioadă de începere luna aprilie 2019

Contribuția financiară: În acest proiect Primăria Municipiului Timișoara nu are nicio contribuție financiară proprie în calitatea sa de partener

Valoarea proiectului: 246.804 Euro

Nr. proiect: 2018-3-RO01-KA205-061362

HCL aprobare proiect: 134/27.03.2019

Site oficial: https://www.erasmusplus.ro/

http://pod-org.com/international-projects/2019-en/empowering-the-informal/

https://www.facebook.com/P.O.D.Association/

Sinteză proiect în limba engleză 

Coordonator proiect: Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş

Parteneri

România – Municipiul Timişoara

Luxembourg – Green European Foundation

Spania – Universitat Autonoma de Barcelona

Portugalia – Cascais Capital Europeia da Juventude 2018

Spania – Associación P.O.D. – Associación para la Participatión, Oportunidad y Desarrollo

Portugalia – Experimentaculo Associacao Cultural

Ungaria – Szubjektiv Ertekekek Alapitvany

1. Creșterea capacității și profesionalismului lucrătorilor de tineret în gestionarea grupurilor informale; acest lucru se realizează prin înțelegerea, adaptarea și punerea în aplicare a instrumentelor UE existente în vederea evaluării și dezvoltării competențelor în lucrul cu tinerii, precum și competențelor manageriale.

2.Trecerea în revistă a cadrului juridic existent, precum și practicilor care vizează grupurile informale; se vor folosi tehnici de cercetare și analiză a evoluției grupurilor informale în calitate de mișcări sociale, urmărindu-se realizarea de sugestii la nivel național și internațional cu privire la modul în care politicile pot fi îmbunătățite pentru a favoriza dezvoltarea grupurilor informale, respectiv impactul pe care îl au asupra tinerilor și comunității în care se află aceștia.

3. Promovarea – în cadrul sectorului public și privat – misiunile grupurilor informale din domeniul tineretului, respectiv abilitățile și cunoștințele dobândite de tineri în contexte informale și nonformale, precum și favorizarea implicării acestora în vederea sprijinirii tineretului în legătură cu primul loc de muncă, ori cu in loc de muncă stabil.

4. Crearea unor sinergii de lucru în cadrul procesului de promovare a unei participări mai active într-o societate bazată pe colaborare, respectiv acceptarea și încurajarea diversității și egalității de șanse pentru tineri, promovarea cetățeniei active și unui comportament nediscriminatoriu.

În cadrul proiectului „Dă glas generaţiei tale”, a fost realizată în perioada noiembrie-decembrie 2013 o cercetare sociologică pentru fundamentarea Strategiei de Tineret a Municipiului Timişoara. Astfel, a fost realizată o cercetare de teren pe un eşantion stratificat de 940 de subiecţi cu vârsta de până în 35 de ani din Timişoara, structurat după variabilele vârstă şi gen. Chestionarele au fost aplicate cu ajutorul unor voluntari (elevi şi studenţi) instruiţi corespunzător. În continuare vom prezenta în sinteză rezultatele obţinute în ordinea întrebărilor din chestionar.

Un prim item inclus în chestionarele aplicate a vizat identificarea ideii de viaţă bună pentru tinerii din Municipiul Timişoara. Conform distribuţiei valorilor ponderate cele mai relevante aspecte pentru ideea de viaţă bună în rândul tinerilor sunt reprezentate de bani 31,4%, sănătate 23,4% şi familie 19,8%. Aceste 3 dimensiuni conturează un profil deosebit de matur în conturarea ideii de viaţă bună prin angrenarea atât a unor elemente concrete şi cuantificabile, cum sunt banii şi familia, dar şi a unor elemente principiale, de sustenabilitate, cum este sănătatea. Alte aspecte înalt valorizate de către tineri în identificarea ideii de viaţă bună mai sunt: fericirea, împlinirea, locul de muncă, prietenii şi cariera.

În legătură directă cu această întrebare a mai fost formulată una prin care am urmărit identificarea piedicilor resimţite în prezent de către tineri în atingerea statusului de viaţă bună. Astfel, pentru 69,1% dintre subiecţi nimic nu îi împiedică să aibă o viaţă bună (ei apreciază că au atins acest status). În atingerea acestei valori relativ ridicate a contribuit şi prezenţa în eşantion a grupului de tineri de sub 18 ani care practic beneficiază de toate condiţiile oferite de părinţi. Pentru restul subiecţilor, principalele piedici în atingerea acestui deziderat sunt (%): lipsa banilor 8.8, lipsă job 4.6, problemele societăţii 3.3, insuficienta dezvoltare profesională 2, birocraţie, corupţie, nepotism 1.8, sunt leneş, comod 1.8 şi lipsa timp 1.3.

Întrebarările următoare au vizat identificarea principalelor probeme cu care se confruntă tinerii din Timişoara, precum și a actorilor care ar trebui să rezolve aceste probleme.

Printre probleme semnalate (în medii ponderate) se numărără: lipsa banilor, situația economică precară (19.97), lipsa locurilor de muncă (18.47), mentalitatea, dezinteresul cetățenilor, stresul (10.63), lipsa oportunităților, lipsa activităților publice (10.40), învățământul, problemele școlii (5.93), servicii, birocrația (5.90).

Rezultatele obținute denota totodată o maturitate asumată de către tineri şi conştientizarea faptului că şi ei sunt componente active în conturarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă.

Într-o analiză mai detaliată, în viziunea respondenţilor investigaţi administraţia publică locală ar trebui să se ocupe cu precădere de asigurarea unor oportunitati si activitati publice destinate tinerilor (5,22). În aceeaşi abordare, instituţiile guvernamentale sunt direct responsabile pentru lipsa banilor şi situaţia economică precară (8,03), dar şi pentru lipsa locurilor de muncă (6,68). Mediul economic privat este responsabil cu predilecţie de lipsa locurilor de muncă (9,32) şi de lipsa banilor (5,28).

La întrebarea ce vizează conştientizarea necesităţii apelării la consiliere de specialitate, tinerii au identificat aceasta nevoie legata în primul rand de problemele profesionale şi de orientare in carieră. Pe acest palier scorurile pentru „în foarte mare măsură”(33,6%) şi „în mare masură”(28,8%) au însumat peste 60% din aprecierile subiecţilor. O mare nevoie de consiliere este identificată şi în legatura cu problemele şcolare. Cu toate ca scorul cel mai mare este obţinut la categoria „într-o masură potrivită”(30,4%) , primele două categorii însumează peste 50%, ceea ce denotă o identificare clară a acestei necesităti. Problemele de relaţionare cu familia şi de relaţionare socială sunt considerate de tineri rezolvabile prin apelarea la consiliere de specialitate doar „într-o masură potrivită”: 22,6% pentru probleme de familie şi 27,3% pentru problemele sociale.

Este de remarcat totşi o solidă conştientizare a necesităţii de a apela la specialişti în toate domeniile in care au fost invesatigaţi, fapt relevat prin valorile mici obţinute pe palierele „într-o mică masură” şi „într-o foarte mică masură”.

Alături de rezultatele cercetării descrise mai sus, propunerile și analize elaborate au avut de asemenea la bază concluziile studiului realizat de Institutul Intercultural Timișoara în cadrul proiectului european RE-Play, al cărui raport a fost publicat în 2013. Studiul a fost focalizat pe asigurarea dreptului la joacă prevăzut în Convenția ONU privind drepturile copilului dar a inclus și elemente legate de petrecerea timpului liber de către liceeni.

S-a avut de asemenea în vedere corelarea cu rezultatele studiului de fundamentare a strategiei culturale a Municipiului Timișoara precum și cu conținutul strategiei elaborate pe domeniul cultural, în cadrul proiectului Poli culturali, coordonat de Institutul Intercultural Timișoara și implementat în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara.

 

Datorită cunoașterii situației de către administrația publică locală, urmare a realizării „Strategiei de tineret a municipiului Timișoara pentru perioada 2014-2020”, document aprobat de către administrația locală timișoreană prin intermediul Hotărârii Consiliului Local Timișoara nr. 574/27.11.2014, respectiv punerii sale în aplicare prin intermediul diverselor proiecte susținute financiar și/sau logistic de către Primăria Municipiului Timișoara, au fost atinse unele dintre obiectivele menționate în Strategie.

Prin participarea Municipiului Timişoara la proiectul intitulat „emPOWERing the informal”, proiect strategic în domeniul tineretului, nr. 2018-3-RO01-KA205-061362, cel puțin încă unul dintre obiecticele Strategiei va putea fi pus în practică.

 

Meetings

Kickoff meeting, Timișoara (Romania) – 1 – 3 aprilie 2019

  • Workshop Agenda