Romana English Deutsch
Primaria | Monitorul Primariei | Directia Sociala
Album foto
  Prezentarea orașului
   Istoria Timișoarei
   Însemnele Municipiului Timișoara
   Date geografice
   Date istorice
   Populația Municipiului Timișoara
   Orașe înfrățite și partenere
   Asociații și rețele de orașe europene și internaționale
   Cetățenii de Onoare
   Educație și învățământ

  Informații utile
   Cultură și artă
   Turism
   Mass-media
   Telefoane utile
   Sport
   Transport
   Consulate
   Gastronomie
   Baruri, cluburi, casinouri
   Centre de înfrumusețare
   Shopping

Caută


album foto timisorean
  Pagine web utile
   Coduri poștale
   Statistici timișene
   Telpark

Click pentru a vedea vremea in Timisoara

  » Orașe înfrățite și partenere | Cernăuți (Ucraina)
CERNĂUȚI
Regiunea Cernăuți/ Ucraina
www.city.cv.ua,www.chernivtsy.eu
 
Data înfrățirii:
24 aprilie 2010 - Înțelegere de cooperare
 
Despre oraș
Populație:                                 263.287 locuitori –  (în 2014), respectiv 723.100 locuitori
                                                în zona metropolitană
Suprafață:                                 153 km2
Situare geografică:                    48o 18’ 0œ N
25o 56’ 0œ E

 
Cernăuți altădată
Dovezile arheologice descoperite in zona din jurul orașului Cernăuți arată existența unei așezări încă din perioada neolitică. Artefactele găsite în oraș acoperă o mare perioadă și diversitate istorică fiind legate fie de epoca bronzului, fie de triburile slave din secolele II – V, ori populația tiveriană a secolelor IX-XI. O așezare fortificată aflată pe malul stâng al Prutului, la nord-est, datează din timpul Principatului Galic și se crede că a fost construită de prințul Yaroslav Osmomysl. Legendele vorbesc despre cetatea–fortăreață numită Chern, sau Orașul Negru, datorită stejarului și pământului negru din care îi erau construite zidurile. Cetatea a fost distrusă în timpul invaziei mongole din 1259. Și totuși, anumite părți din cetate au rămas folosite până în secolul al XVII-lea. Următoarele așezări s-au înălțat pe malul drept al Prutului, mai strategic poziționate. În 1325, regele Poloniei a cucerit Galicia, intrând în contact cu grupările feudale ale valahilor din regiune. Din acea perioada datează cetățile Tețina, Hotin și cetatea de pe râul Kolachin. Între 1359 și 1775, orașul și imprejurimile sale au făcut parte din Principatul Moldovei. Numele Cernăuți este atestat într-un document din 1408, al lui Alexandru cel Bun. În sursele otomane, era numit Cernovi.

În 1775, o zecime din teritoriul Moldovei a fost anexată Imperiului Austriac și zona a inceput să fie cunoscută drept Bucovina. Capitala acesteia era Cernăuți. Orașul a primit „drepturile magdeburgice” și din 1778, a intrat într-o perioadă înfloritoare, marcată de dezvoltare, economică, meșteșugărească și comercială.

În secolele XIX și XX, Cernăuți a devenit un centru al mișcărilor naționale atât ale românilor, cât și ale ucrainienilor. Când Austro-Ungaria s-a dizolvat în 1918, orașul și regiunea au devenit parte a României. În 1930, orașul avea o populație de 112.400 de locuitori: români, evrei, germani, ucraineni, polonezi, ș.a. Era unul dintre cele 5 centre universitare ale României interbelice.

În 1940, zona a fost ocupată de Armata Roșie și anexată Ucrainei Sovietice. Elita orașului s-a refugiat în România. În 1941, orașul a fost recâștigat de România cu ocazia atacului Axei contra Uniunii Sovietice, în timpul celui de al doilea război mondial; iar în 1944, a revenit Uniunii Sovietice și orașul a devenit predominat unul al ucrainenilor. Începând cu 1991, Cernăuți a făcut parte din Ucraina independentă.
 

Cernăuți în prezent

Astăzi, Cernăuți este un centru cultural important al vestului Ucrainei și totodată, unul dintre centrele educaționale majore ale acestei țări. Orașul are o moștenire arhitecturală remarcabilă, cu multe clădiri istorice în stiluri precum secession, neoclasic, gotic târziu și chiar arhitectură bizantină și cubism. Printre cele mai prețioase monumente arhitecturale din Cernăuți sunt clădirile care găzduiesc Universitatea de Stat din Cernăuți, proiecte ale arhitectului ceh Josef Hlavka, din 1875. Inițial, erau reședința Mitropoliei Bucovinei – arhitectură în stil roman și bizantin, înfrumusețată cu motive folclorice ucrainene, cum sunt acoperișurile cu motive geometrice specifice țesăturilor tradiționale. Frumusețea orașului i-a câștigat renumele de „Mica Vienă” sau „Alexandria Europei”. Cernăuti este împărțit în trei zone administrative: Raionul Pershotravnevyi, Raionul Sadhirskyi și Raionul Schevchenkivskyi.

 
Economie:
În oraș funcționează numeroase întreprinderi, care definesc sfera principalelor sectoare industriale: industria alimentară,  industria ușoară (în special producția de haine, pantofi și textile) și industria constructoare de mașini (în primul rând pentru rafinării și agricultură).

Acestor sectoare principale li se adaugă: procesarea lemnului, producția de hârtie și tiparuri, industria chimică, a materialelor minerale și non-minerale, metalurgia și prelucrarea metalului, producția și distribuirea energiei electrice, producția de echipamente electronice.

Întreprinderile mici sunt reprezentate de agenți economici care activează în următoarele domenii: schimburi comerciale, producție de bunuri de consum, transporturi, servicii legale, științifice, ș.a.
Economia orașului se bucură în prezent de eforturile de modernizare și revigorare concretizate în strategia de dezvoltare economică și inovare susținută de Consiliul local al orașului. În aceeași direcție se înscriu și politicile în domeniul turismului, menite să reînvie faima tradițională a regiunii, prin valorificarea potențialului recreațional.
 
Știință și educație:
Cernăuți este un centru științific și educațional reputat al Ucrainei. Cernăuți se mândrește cu 18 instituții de învățământ superior: universități, institute, colegii. În acest sens, putem aminti: Institutul de Cercetare în Termoelectrică, Academia de Științe, Economie Mondială și Internaționale a Ucrainei, Institutul de Medicină și Ecologie al Ministerului Sănătății, Universitatea Națională Cernăuți, Academia Medicală Bucovynska, Institutul de Comerț și Economie, Institutul de Economie și Drept și altele.

Departamentul Educației asigură funcțiile de organizare și control în ceea ce privește politica de stat în educație, în special conformitatea cu standardele naționale, păstrarea și dezvoltarea rețelelor educaționale și creșterea nivelului de educație, în 46 de școli de limbă ucraineană, 4 licee de limbă română, 2 de limba rusă și un gimnaziu cu predare atât în ucraineană cât și în rusă.

Pe lângă acestea, există 5 gimnazii, 3 licee, 3 școli de sport, un Centru municipal pentru activități științifice și tehnologice creative, un Club al tinerilor tehnicieni, Școala Duminicală în limba germană și cea în limba poloneză.
 
Cultură:
Orașul are o multitudine de atracții culturale: Teatrul Dramatic Cernăuți, Universitatea Cernăuți, Societatea Regională Filarmonică, Sala de Orgă și Muzică de Cameră, Palatul Central de Cultură sau Teatrul de păpuși atrag amatorii de evenimente culturale. Multe personalități istorice importante s-au născut în oraș, printre care scriitorii Paul Celan și Selma Meerbaum-Eisinger, artistul Oskar Laske. Multi alții au trăit sau lucrat la Cernăuți: poetul național român Mihai Eminescu, poetul național al Ucrainei Ivan Franko, Aharon Applefeld, Eudoxiu Hurmuzachi, Aron Pumnul, Gala Galaction, Leonid Kravchuk, primul președinte al Ucrainei, Ion Nistor, Joseph Schumpeter, Nikolai Vavilov, Abraham Goldfaden, Avigor Arikha, actrița idiș Sidi Tal, si nu în ultimul rând, compozitorul român Ciprian Porumbescu.
 
Sport:
Printre cele mai populare sporturi practicate la Cernăuți sunt: judo, hochei, karate, culturism, tirul cu arcul. Echipele de baseball, hochei și fotbal participă la campionatele naționale ale Ucrainei.
Orașul are un număr mare de facilități pentru sporturi, incluzând 5 stadioane, 186 de terenuri de sport, două complexuri pentru tenis, 11 terenuri de fotbal, 5 patinoare, 21 de galerii de tir, 3 piscine, 69 de săli de sport și altele.
Cernăuți a găzduit de mai multe ori Grand Prix-ul Ucrainean Sidecarcross.
 
Timp liber:
Orașul se mândrește și cu mai multe muzee, precum Muzeul de Folclor, Istorie și Economie Locală, Muzeul de Arte, Muzeul Diasporei Bucovinene, Muzeul Arhitecturii Folclorice, Muzeul Memorial al Scriitorilor. Pe lângă toate acestea, în Cernăuți sunt cinci săli de cinema, peste patruzeci de librării, un Palat Central al Culturii, patru școli de muzică, o școală de arte, parcuri recreaționale.
 
Transport:                              
Orașul este un important nod de cale ferată și un punct de întâlnire pentru autostrada și drumurile naționale care străbat regiunea. De asemenea, Cernăuți are și un aeroport internațional.
 




Prima pagină  |  Album foto  |  Hartă site  |  Index site
Powered by EXPERTISSA Timişoara  |  Copyright © Primăria Municipiului Timișoara 2002-2007
 

stema timisoarei

Populație
- 317660 (2002)
- 334115 (1992)
Densitate
2452/kmp
Localizare
45°44'58"N, 21°13'38"E
Distanțe
- 550km București
- 170km Belgrad
- 300km Budapesta
Suprafața
- total: 12.926,83 ha
- agricol:
7902,61 ha
Relief
- câmpie cu variații de max. 2-3m
- canalul artificial Bega
-
centru seismic destul de activ (max 6 pe scara Richter
Numele municipiului
- Zambara (Zurobara)
- Tibiscum (Tibisis)
- Beguey (până la 1212)
- Temesiensis
- Temesvár
- Temeswar (Temeschburg)
- Temesburg
- Timičvár
- Temičvar
- Timișoara
Orașe înfrățite
Faenza ·  Gera ·  Karlsruhe ·  Mulhouse ·  Rueil - Malmaison ·  Szeged ·  Treviso ·  Palermo ·  Novi Sad