Romana English Deutsch
Primaria | Monitorul Primariei | Directia Sociala
Album foto
  Prezentarea orașului
   Istoria Timișoarei
   Însemnele Municipiului Timișoara
   Date geografice
   Date istorice
   Populația Municipiului Timișoara
   Orașe înfrățite și partenere
   Asociații și rețele de orașe europene și internaționale
   Cetățenii de Onoare
   Educație și învățământ

  Informații utile
   Cultură și artă
   Turism
   Mass-media
   Telefoane utile
   Sport
   Transport
   Consulate
   Gastronomie
   Baruri, cluburi, casinouri
   Centre de înfrumusețare
   Shopping

Caută


album foto timisorean
  Pagine web utile
   Coduri poștale
   Statistici timișene
   Telpark

Click pentru a vedea vremea in Timisoara


Relieful

Timișoara este așezată în sud-estul Câmpiei Panonice, în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega, într-unul din puținele locuri pe unde se puteau traversa intinsele mlaștini formate de apele celor două râuri, care până acum două secole și jumătate acopereau în fiecare primăvară suprafața câmpiei subsidente dintre Câmpia Buziașului și Câmpia Vingăi.

Privit în ansamblu, relieful zonei Timișoara  este de o remarcabilă monotonie, netezimea suprafeței de câmpie nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită  a râului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În detaliu însă, relieful orașului și al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularități locale, exprimate altimetric prin denivelări, totuși modeste, care nu depășesc nicăieri  2-3 m.

În vatra orașului Timișoara cea mai înaltă cotă se află în partea de nord-est, în cartierul "Între Vii”, la 95 m, iar punctul cel mai coborât la 84 m., în vestul cartierului Mehala (Ronaț). Pe o distanță de aproximativ 7 km est-vest, diferența de nivel este de aproximativ 11 m. De la nord la sud, pe o distanță de cca 5 km, teritoriul orașului coboară, de asemenea, cu cca. 10 m. Vatra orașului se  suprapune șesului aluvionar,cu marginile ușor mai ridicate , desfășurat  în lungul Begăi. Dacă se are în vedere întregul teritoriu al zonei, diferențele de nivel și formele de relief sunt mai variate. Astfel, altitudinile maxime depășesc 100 m în nord-est și se apropie de acest nivel în sud-est și nord-vest: Slatina Mare (109 m) în nord-est și  Dealul Flămând (98 m ) în nord-vest. Cotele cele mai coborâte se situează la vest de cartierul Freidorf, la 87 m.

Relieful teritoriului administrativ al orașului și al comunelor periurbane face parte din Câmpia Timișoarei și cuprinde următoarele unități principale:

  • În partea de nord și nord-est se află Câmpia înaltă Giarmata Vii - Dumbrăvița, cu înălțimea medie de 100m.
  • În partea de nord-vest se întinde Câmpia joasă a Torontalului, cu înălțime medie de 88m, care intră în contact cu vatra orașului prin câmpia de la Cioreni;
  • În partea de est se întinde Câmpia aluvionară a Begăi, cu altitudine medie de 90-95m și soluri nisipoase și  argilo-lutoase, afectate de gleizare.
  • În partea de sud se află  Bega-Timiș, cu altitudini ce scad  pe direcție nord-est și sud-vest, de la 96 m, la 91 m.

Din punct de vedere tectonic, orașul Timișoara este așezat  într-o arie cu falii  orientate est-vest, marcată  de existența vulcanului stins de la Șanovița, precum și de apele mineralizate din subsolul Timișoarei, cele de la Calacea  spre nord și Buziaș-Ivanda  în sud.

Din studiile seismologice efectuate începând cu ultimele decenii ale sec. al XIX-lea și până în prezent, rezultă că Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupează în două areale: unul în partea de sud-est a regiunii, al doilea în imediata apropiere a orașului Timișoara. În apropiere de Timișoara se intersectează liniile seismice  Periam-Variaș-Vinga în nord-vest și  Radna-Parța-Șag în  sud-est. Un focar secundar  se află chiar sub vatra orașului Timișoara.

Timișoara este un centru seismic destul de activ, dar din numeroasele cutremure observate, puține au depășit magnitudinea  6 pe scara Richter. Din informațiile istorice rezultă că înainte de 1901 au fost înregistrate 217 cutremure (cel mai puternic din Timișoara fiind cel din 1879) ; în perioada 1901-1950 au fost  semnalate 129 cutremure, iar în perioada 1951-1999 au fost înregistrate 97 cutremure, provocând pagube minore clădirilor  vechi. Cele mai importante mișcări seismice înregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie M = 5,7 ; 18 iulie  M = 5, 6 ;  2 decembrie M = 5,5). Se pare că cel mai puternic cutremur din zona Banat a fost cel  din 10 octombrie 1879 de la Moldova Nouă, cu o intensitate de VIII și numeroase replici.

Cutremurele bănățene sunt caracterizate prin  adâncimea mică  a focarului (5-15 km), zonă redusă de influență în jurul epicentrului, mișcări orizontale și verticale de tip impuls cu durată scurtă, perioade lungi de revenire în aceeași zonă. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) și mai puțin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice).

Privind structurile geologice ale zonei, se găsesc depozitele cuaternare cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele  romanicene - până la cca 600 m adâncime - și cele daciene in  facies lacustru și de mlaștină, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmează formațiunile ponțianului și sarmațianului, pentru ca de la 1740 m în jos să se extindă domeniul fundamentului  cristalin.

Drept consecință a alcătuirii petrografice a formațiunilor de suprafață, pe teritoriul Timișoarei se produc și fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos . Fenomenul se evidențiază în cartierele Cetate și Elisabetin, dar și în alte părți unde s-au format crovuri (Ronaț).



  Date geografice | articole din numarele anteriore
Prima pagină  |  Album foto  |  Hartă site  |  Index site
Powered by EXPERTISSA Timişoara  |  Copyright © Primăria Municipiului Timișoara 2002-2007
 

stema timisoarei

Populație
- 317660 (2002)
- 334115 (1992)
Densitate
2452/kmp
Localizare
45°44'58"N, 21°13'38"E
Distanțe
- 550km București
- 170km Belgrad
- 300km Budapesta
Suprafața
- total: 12.926,83 ha
- agricol:
7902,61 ha
Relief
- câmpie cu variații de max. 2-3m
- canalul artificial Bega
-
centru seismic destul de activ (max 6 pe scara Richter
Numele municipiului
- Zambara (Zurobara)
- Tibiscum (Tibisis)
- Beguey (până la 1212)
- Temesiensis
- Temesvár
- Temeswar (Temeschburg)
- Temesburg
- Timičvár
- Temičvar
- Timișoara
Orașe înfrățite
Faenza ·  Gera ·  Karlsruhe ·  Mulhouse ·  Rueil - Malmaison ·  Szeged ·  Treviso ·  Palermo ·  Novi Sad