Cartierul Cetate
Denumirea cartierului vine de la existența Cetăților pe care Timișoara le-a avut în decursul secolelor. Denumirea definește existența cetății cu ceea ce se află în interiorul ei și ce se află în exteriorul Cetății.
Menționez că Timișoara a avut o cetatea veche (Medievală) și cetatea nouă modernă, din care mai vedem și azi părți. Prima cetate veche, puternică, a Timișoarei, era dorită de toți sultanii. Circula și zicala: „Cine cucerește Buda cucerește un oraș, cine cucerește Timișoara, cucerește o țară”.
Vechea cetate s-a construit din pământ, piatră, cărămidă și lemn de stejar (palănci). În secolul al X-lea, respectiv în anul 1052 perimetrul vechii cetăți era unde e azi Palatul teatrului și Piața Libertății. Se știe că zidurile din juriul cetății erau late de puteau trece două căruțe, una pe lângă alta.
Denumirea porților vechii cetăți
În timpul Huniazilor Cetatea avea patru porți:
- Poarta ardeleană
- Poarta de Lipova
- Poarta de Arad
- Poarta turnului de apă
În timpul ocupației turcești cetatea avea cinci porți:
- Poarta Azab spre Sud
- Poarta Azab spre Est
- Poarta cocoșului spre Nord
- Poarta apei (Vizi Kapu)
- Poarta parți (Parti Kapu)
A doua cetate a Timișoarei, cetatea nouă, modernă, mult mai mare s-a construit între anii 1723-1765. Piatra fundamentală s-a așezat în 25 aprilie 1723 în prezența personalităților orașului sub conducerea Guvernatorului Mercy. Întreaga construcție a fortificațiilor a costat 20 milioane florini austrieci.
Cea mai măreață lucrare a secolului XVIII-lea a fost cetatea din Timișoara. Construcția cetății a necesitat în anul 1723 demolarea definitivă a carterului Palanca Mică. Locuitorii acestui cartier s-au mutat în alte cartiere ale orașului precum Fabricul, Elisabetinul și Mehala.
Conceptul cetății era, în ideea lui Vauban, centura triplă de ziduri și șanțuri care urmăreau conturul de stea poligonală a cetății, iar zidul exterior era înalt de 10-12 metri.
Denumirea porților cetății moderne Cetatea modernă construită între anii 1723-1765, avea trei părți:
- Poarta Vienei denumită și Poarta Aradului sau Poarta Mehalei
- Poarta Transilvaniei denumită și Poarta Ardeleană sau Lugojului
- Poarta Petrovaradin denumită și Poarta Belgradului sau Iosefină
Denumirea cartierului Cetate în următorii ani
- 1900 - CETATE - BELVAROS - INNERE STADT
- 1921 - CIRCUM. I. CETATE I. - KER. BELVAROS - I. BEZIRK INNERE STADT
- 1931 - CIRCUMSCRIPTIA I. CETATE – BELVAROS - INNERE
Cartierul Cetate era format din:
- Orașul interior medieval – Insula mică – Palanca Mică – Palanca Mare
- Cartierul Sfânta Ecaterina.
Alte denumiri:
- Orașul Rascienilor (ortodoxilor)
- Orașul interior (se referă la Castelul din interior)
- Insula neinundabilă.
Octavian LEȘCU