Cartierul Cetate

Denumirea cartierului vine de la existenţa Cetăţilor pe care Timişoara le-a avut în decursul secolelor. Denumirea defineşte existenţa cetăţii cu ceea ce se află în interiorul ei şi ce se află în exteriorul Cetăţii.

Menţionez că Timişoara a avut o cetatea veche (Medievală) şi cetatea nouă modernă, din care mai vedem şi azi părţi. Prima cetate veche, puternică, a Timişoarei, era dorită de toţi sultanii. Circula şi zicala: „Cine cucereşte Buda cucereşte un oraş, cine cucereşte Timişoara, cucereşte o ţară”.

Vechea cetate s-a construit din pământ, piatră, cărămidă şi lemn de stejar (palănci). În secolul al X-lea, respectiv în anul 1052 perimetrul vechii cetăţi era unde e azi Palatul teatrului şi Piaţa Libertăţii. Se ştie că zidurile din juriul cetăţii erau late de puteau trece două căruţe, una pe lângă alta.

Denumirea porţilor vechii cetăţi

În timpul Huniazilor Cetatea avea patru porţi:

1. Poarta ardeleană
2. Poarta de Lipova
3. Poarta de Arad
4. Poarta turnului de apă

În timpul ocupaţiei turceşti cetatea avea cinci porţi:

1. Poarta Azab spre Sud
2. Poarta Azab spre Est
3. Poarta cocoşului spre Nord
4. Poarta apei (Vizi Kapu)
5. Poarta parţi (Parti Kapu)

A doua cetate a Timişoarei, cetatea nouă, modernă, mult mai mare s-a construit între anii 1723-1765. Piatra fundamentală s-a aşezat în 25 aprilie 1723 în prezenţa personalităţilor oraşului sub conducerea Guvernatorului Mercy. Întreaga construcţie a fortificaţiilor a costat 20 milioane florini austrieci.

Cea mai măreaţă lucrare a secolului XVIII-lea a fost cetatea din Timişoara. Construcţia cetăţii a necesitat în anul 1723 demolarea definitivă a carterului Palanca Mică. Locuitorii acestui cartier s-au mutat în alte cartiere ale oraşului precum Fabricul, Elisabetinul şi Mehala.

Conceptul cetăţii era, în ideea lui Vauban, centura triplă de ziduri şi şanţuri care urmăreau conturul de stea poligonală a cetăţii, iar zidul exterior era înalt de 10-12 metri.

Denumirea porţilor cetăţii moderne Cetatea modernă construită între anii 1723-1765, avea trei părţi:

1. Poarta Vienei denumită şi Poarta Aradului sau Poarta Mehalei
2. Poarta Transilvaniei denumită şi Poarta Ardeleană sau Lugojului
3. Poarta Petrovaradin denumită şi Poarta Belgradului sau Iosefină

Denumirea cartierului Cetate în următorii ani

• 1900 - CETATE - BELVAROS - INNERE STADT
• 1921 - CIRCUM. I. CETATE I. - KER. BELVAROS - I. BEZIRK INNERE STADT
• 1931 - CIRCUMSCRIPTIA I. CETATE – BELVAROS - INNERE

Cartierul Cetate era format din:

• Oraşul interior medieval – Insula mică – Palanca Mică – Palanca Mare
• Cartierul Sfânta Ecaterina.

Alte denumiri:

• Oraşul Rascienilor (ortodoxilor)
• Oraşul interior (se referă la Castelul din interior)
• Insula neinundabilă.

Octavian LEŞCU